evomag.ro
    science-fiction fantasy poezie eseu arte vizuale
Caută :  
Resurse Contact
Ea, eu şi ei  -  Secretul  -  Fie-mi apa uşoară !  -  Cap de listă  -  Lumina de jad  -  O faptă eroică fără de ecou  -  Accidentul  -  Brăduţul  -  Psihopatul  -  Povestea gândacilor  -  În căutarea zborului  -  Copilul Visător cu Mâinile de Aur  -  Almateea  -  ªarpele de aramă (I)  -  Ceasul ispitirii  -  La frontieră  -  Sete  -  2 fast 4 you  -  Legendele Căutării  -  Zodia de apă - Niagara poetry  -  În tren  -  Luminile oraşului XXXII  -  Trãind în cercul vostru strâmt, vã credeţi genii  -  Cărăușul  -  Turnul de calcar  -  Drumul spre  -  El cu durerile şi greşelile lor  -  Vatmanul - Purificarea  -  Marea Neagră. Iulie  -  Cadou pentru regele Isrunului  -  Sindrom de plecare sau Povestiri dintr-o cârciumă de la marginea galaxiei  -  O lumânare pentru mama !  -  Pierderea  -  Parte din mintea ta  -  Somnul uitării  -  Paznicul grădinii de piatră  -  Aseară...  -  Darul divin  -  Viziune  -  O viaţă fără început şi fără sfârşit  -  Rochia străvezie  -  Dialog cu Ion Luca Caragiale  -  Follow-Me  -  Epsilon  -  Cum le văd "ei" pe "ele" în Galeria de artă "Trei Salcâmi"  -  Luminile oraşului 2 (II)  -  Criminali Umanitari  -  Metastază  -  Ziua în care a dispărut Mircea  -  Nopţi albe, zile negre


Fiction vs. Journalism

Roxana Brinceanu



Publicat Duminică, 15 Aprilie 2007, ora 10:38

      When you see pictures like this one, you wonder if it is real or not. Maybe it’s a fake, a particular angle of shooting, two images combined in one, let’s zoom it out to find the imperfections. And then you think of the man who took it. Why did he (or she) did that? Wasn’t he afraid? Or ashamed? How does he find his subjects? How does he feel when he finds them? Does the journalist do this kind of things for money, for personal fame, does he care for the people whose life he troubles, peeping with his cold camera? Sometimes we pretend to be shocked. „How could he?” we keep saying, with our eyes wide open, greedily trying to catch as much as possible of the misery of the world, of the privacy of unknown people, of their intimate wounds and broken hearts.
      These pieces of reality make us react differently. If this was fiction, our appreciations would be different. A good writer will make a great story. A book about fight and damnation. It will make us cry. We’ll identify ourselves with the characters. The role of a writer is to make this people heroes, their sad and confused faces will become heroes’ faces, with the mark of a mythical destiny, they are fearless warriors, defenders of their ideals, their sacrifice is expected, it has a meaning. And we cry and we laugh and we live their lives. Fiction makes us see a wonderful world with brave knights, lovely princesses, graceful priests and loyal families.
      Fiction makes for us a world we can understand easier, a world as we’d like to be. We need heroes, we need ideals. We need dreams, if we want to build a more beautiful world. Journalism shows us the real world. At least a face of it, most of the times the ugly one. Each individual can choose a way of seeing and understanding things, depending of his/her feelings, perceptions, courage, life style. No one is to blame. Fiction isn’t hiding from reality, journalism is not violation of privacy and exploiting the misery.
      Both of them, finally, could make the world a better place. In both cases, it depends of the readers.
     

© Copyright Roxana Brinceanu
Sursa :   Imagikon
Nu există nici un comentariu  
Comentează articolul  Spune-ţi părerea

    Toate câmpurile sunt obligatorii.
    Comentariul nu poate include link-uri.
    Dacă sunteţi logat, numele şi emailul se autocompletează.
    Comentariile sunt moderate şi vor apărea pe site numai după aprobare.

Nume :
Email (nu va fi afişat) :
Comentariu :


   SFera Online v.3 Final Edition - arte vizuale şi literatură de anticipaţie
      Toate drepturile rezervate. Copyright © 2001 - 2011 SFera Online | © 2011 - 2015 Arhiva SFera Online