Fie-mi apa uşoară !

Deliu Stejan Deliu Stejan a publicat 6 texte pe sferaonline.ro Prima pagină Ciorna Vinerea Rozinelor Timpurii O noapte într-un ceas Caiet de regie mai multe... varianta print

Deliu Stejan

Publicat Miercuri, 20 August 2003, ora 10:05

       ganduri de versuri prozaice scenarizate intr-o tehnica alitera(ra)ta, extrase din ultima pagina de jurnal(istica)
     
      ~ Stapaaaneee... m-auzi?
      ^ Daa... sunt pe druuum!
      Tu de-al cui esti?
      ~ De-al arborilor cu pesti!
      ^ Aha, esti cumva un nebuuun?
      ~ Nu, sunt un saltimbanc,
      un fuuum...
      ^ Da, asadar esti...
      ~ De-al arborilor cu pesti!
      ^ Si de ce vrei sa mori?
      ~ Pentru ca am atins acele comori...
      ^ Care, acelea din nori?
      ~ Da!
      ^ Eu cred ca glumesti...
      ~ Nu, chiar sunt de-al arborilor
      cu pesti!
      ^ Bine, daca tu vrei sa pleci,
      lasa-ti capul pe fluviile reci!
     
     
      Atunci mi-am asezat urechea dreapta
      care-mi rasuna
      a vorba rea
      pe-acolo, pe fluviu,
      (un fel de valtoare ce-mi spala trupul)
      sau corpul.
      In urechea stanga
      surda, bleaga si natanga
      mi s-a infipt un curcubeu.
      O fi un alt zeu?
     
     
      ^ Nu! Sunt acelasi, sunt eu!
      Acelasi stapan al tau hebereu...
      Daca zici ca esti... ce esti!
      Stai, sa-ti torn in ureche
      prin tulnicul cu feresti
      o mare involburata
      cu pesti.
      I-auzi cum suna?
      ~ Da, la vale se aduna...
      mi-au intrat in cap...
      ^ Sa-ti fie de pesti
      cu drag!
     
     
      Asa-mi suna mie descantecul inainte de a pleca. Si bineinteles, pestii m-au devorat pe dinauntru, iar cand sa-mi manance ultimul strat al dermei, un caras a inceput sa-mi manance din nas. Si pe-acolo toti pestii s-au stors, in fluviul acela spumos... Ia uite ca sunt transparent, translucid si latent. Mai am nevoie de o stea, care m-ar putea lumina, sa-si faca cine-a vrea, abajur, din pielosul meu contur. Acum rostesc ultimele cuvinte, pielea mea s-a topit intr-o minte... si uite, parca vad postum, drumul saltimbancului nebun.
      Adio, pe unde esti, devoratule de pesti!
      Adio, piatra de moara!
      Fie-ti apa usoara!
     

© Copyright Deliu Stejan

Nu există nici un comentariu

Comentează articolul	Spune-ţi părerea
Toate câmpurile sunt obligatorii.     Comentariul nu poate include link-uri.     Dacă sunteţi logat, numele şi emailul se autocompletează.     Comentariile sunt moderate şi vor apărea pe site numai după aprobare. Nume : Email (nu va fi afişat) : Comentariu :