evomag.ro
    science-fiction fantasy poezie eseu arte vizuale
Caută :  
Resurse Contact
Dincolo de ceţuri  -  Un singur trup, un singur suflet  -  Omul cu păsări  -  2 fast 4 you  -  Chipul de pe Marte  -  Lunga vară  -  Cinci personaje în căutarea unor măşti vesele  -  Upgrade "Beyond 363000"  -  Luminile oraşului XVIII  -  Variaţiuni pe o temă mai veche  -  Clocitorul Josh  -  Valea însângerată  -  La copcă  -  Ultima frontieră  -  Coana mare se mărită  -  Transcendere  -  Meduza (X)  -  Luminile oraşului XXVII  -  Himera  -  Câmpurile magnetice ale lui Belizarie  -  Între „Ei” şi noi, Pământul! (I)  -  Eu, Singularul Absolut  -  Fie-mi apa uşoară !  -  Jurământul  -  Pacientul  -  Tânăr si încă nescris  -  Cum s-a născut Dumnezeu  -  Calul cruciatului  -  Umbra  -  O dimineaţă perfectă  -  Locul pierdut  -  ªarpele de aramă (I)  -  Întâlnirea  -  Povestea unui ceas  -  Gustul libertăţii  -  Poveste de mahala II : Oiţa rătăcită  -  Nu vreau să fiu un erou !  -  Ambiguitate clinică  -  Luminile oraşului XXX  -  Melcul  -  Poetul cerşetor  -  Elixirul vieţii  -  Ankirah  -  Luminile oraşului  -  O Poveste (?) modernă  -  O nouă zi  -  Manifestul de aur al desăvârşirii  -  Stiinta si tehnica  -  Timpuri Noi  -  Praf minune (III)


Nebunul

Nebunul
  Adda Marcu
Celest
Bury
Spot
Blind tear
A blow
varianta print

Adda Marcu



Publicat Duminică, 11 Ianuarie 2009, ora 12:14

      Mă săturasem de haine, onoruri, drumuri.
      Mă descălţasem de golul de afară. Mă prăfuiam în joacă cu mine.
      Oamenii?! Da, oameni ca voi m-au luat de mână şi m-au aruncat în puţ.
      M-au lăsat acolo şi au plecat zicând:
      - O, ciudatu’ naibii! nebunu’ s-a dus pe Apa Sâmbetei!
     
      În adâncul acela sinistru mă iuţea un miros îngrozitor de stătut. Din nări sângele ţâşnea, răceala clenţănea în fiecare os şi fiecare centimetru de întunecime mă repezea spre agonii repetate. Din când în când mă trezea umezeala sau tremurul unui clipocit de cheag. Paralizase trupul ca şi conştiinţa de strânsoare şi devenisem mai negru decât negura rotundă a puţului. Simţeam cum încleştat fiind mă rostogoleam în goluri, cum astupam gheaţa din mine, cum aripi….
     
      Da, eu sunt! Uitaţi-vă bine la mine! Ce-i oameni? Vreţi să ştiţi cum am ieşit? Aruncaţi-vă în puţ şi acoperiţi-vă cu pene!

© Copyright Adda Marcu




































Comentarii (2)  
nickolae
Duminică, 25 Octombrie 2009, ora 21:46

Poate nu e prea tarziu pentru o mana intinsa.

maddy
Marţi, 13 Ianuarie 2009, ora 10:42

Avem nevoie de tragedii in fiecare zi pt a putea cunoaste pacea absoluta de dupa moarte

Comentează articolul  Spune-ţi părerea

    Toate câmpurile sunt obligatorii.
    Comentariul nu poate include link-uri.
    Dacă sunteţi logat, numele şi emailul se autocompletează.
    Comentariile sunt moderate şi vor apărea pe site numai după aprobare.

Nume :
Email (nu va fi afişat) :
Comentariu :


   SFera Online v.3 Final Edition - arte vizuale şi literatură de anticipaţie
      Toate drepturile rezervate. Copyright © 2001 - 2011 SFera Online | © 2011 - 2015 Arhiva SFera Online