3
- Tu trebuie sa fii Radu Cîmpeanu, îl întâmpina un tip înalt si solid, tipul salahorului. Sunt Ed Ionescu, se prezenta el. Bine ai venit în aceasta gaura de iad umana.
Daca nu ar fi avut par blond si ochii complet albastri turcoaz si pupilele de un verde fosforescent Radu l-ar fi confundat oricând cu un muncitor oarecare de pe exploatarea miniera planetara pe care se aflau. Nu un subuman caci aceea erau cu totii cenusii cu plete brunete si structura craniului diferita de cea considerata normala, dar manipularea genetica era evidenta de fiecare data când îl privea cineva în ochi - ceea ce se întâmpla destul de des pe o lume atât de întunecata ca aia.
- E a doua oara când aud exprimarea asta, remarca el.
- Si o vei mai auzi de multe ori, caci chiar asa si este: genul asta de planete este locul de întâlnire a tuturor ratatilor din galaxie. Si a câtorva oameni cu adevarat valorosi, adauga el remarcând tresarirea nervoasa a tânarului, prea putini în comparatie cu numarul total al persoanelor înregistrate la ultimul recensamânt.
Încaperea tremura din toate încheieturile atunci când un vehicul terestru de transport trecu prin apropierea lor aproape lovind micuta naveta personala în care se aflau. Imense, adevarate rezervoare ambulante de hidrogen lichid si materie prima ce rezulta pe parcursul fiecarei curse, ele erau cu mult mai mari ca orice alt vehicul special construit pentru deplasarea pe suprafata si în interiorul unei planete. Înaintau folosindu-se de fuziune si ultrasunete si afectau cam totul pe o raza de câteva sute de metri în orice directie. Pe de alta parte directorul filialei parea sa fie acel gen de persoana practica care nu se desparte prea mult de biroul sau de lucru si de aceea si-l lua cu el la fiecare deplasare. Cu alte cuvinte lucra si traia în aceeasi naveta personala capabila de transport interplanetare sau chiar interstelar, dar era prea devreme pentru Radu sa se pronunte dupa o privire exterioara de numai câteva secunde. Oricum, parea rezistenta ceea ce însa nu îi alunga teama aproape fiziologica pe care zguduiturile i-o provocasera.
- Nu sunt subuman, dar unul dintre bunicii mei este, spuse dintr-o data cel din fata lui.
- N-am spus nimic, se scuza Radu repede si cam buimac dar mutându-si privirea de la ochii lui Ed chiar si rapid.
- Stiu, dar ai gândit-o. Dupa atâtia ani de lucru cu cei de aici am învatat sa recunosc aceasta reactie la cei care ma vad pentru prima oara. Prefer sa tratez cu asta de la bun început si în conditiile mele decât sa o las nerezolvata.
Câteva detalii începeau sa îi fie vizibile noului sosit, mostenire genetica din partea bunicului la care tocmai se facuse referire. Dar era ceva ce ar fi scapat unei priviri neatente a unui ochi neobisnuit cu lumina slaba si un aer deseori plin de praf si gaze chiar si în tunelul aflat chiar sub suprafata planetei în mijlocul caruia se gaseau.
- Nici nu stiam ca este posibila o încrucisare între rase, spuse el.
- Sunt o multime de lucruri pe care nu le stii, tinere. Dar aici este cel mai bun loc ca sa le înveti.
O noua succesiune de tremuraturi se facu simtita cu o asemenea putere încât îi aminti lui Radu de calatoria ce-l adusese aici si îi întoarse stomacul pe dos. Un nou transportor pesemne, ceva mai aproape decât cel anterior. Stia prea bine ca nu avea cum sa îl vada, nu în functiune cel putin - ar fi fost mort, sfârtecat de ultrasunete. Asta era si scopul lor, de a face loc prin straturile diferite de materie sau pe deasupra lor, în functie de caz. Multumi Universului ca programul strict al transporturilor publice si graba nu îi permisesera sa manânce nimic în ultimele ore, altfel ar fi vomat.
- Am înteles ca nu îti plac transporturile spatiale, auzi vocea celui de lânga el.
- Nu transporturile spatiale, îl corecta el, ci zguduiturile la care am parte la fiecare desprindere si aterizare pe planeta a navetelor de legatura. Se pare ca aceeasi senzatie o am la trecerea transportoarelor, observa el.
- O sa îti treaca. Uite, ia asta - este o pastila tocmai pentru asa ceva.
Tânarul îsi atasa dispozitivul pe partea stinga a gâtului, chiar lânga artera, si dupa numai câteva zeci de secunde senzatia de rau începu sa se disperseze pe masura ce substanta se elibera treptat în sânge.
- Uite care-i chestia, îi spuse Ed asezându-se comod în fotoliu si facându-i în final semn sa se aseze în fata lui, ti-am studiat dosarul. Ai avut rezultate foarte bune, iar cei din jurul tau spun ca esti de încredere dar cam ambitios.
Luat prin surprindere Radu tacu mâlc. Cel mai mult l-a surprins însa modul direct si la obiect în care l-a abordat celalalt, modul celui care nu are timp de pierdut pentru formalitati.
- Trebuie sa îti marturisesc ca te înteleg pe deplin, altfel nu as fi cerut sa vii aici. Si eu provin dintr-o familie de conditie sociala medie, si am ajuns aici prin propriile mele puteri. Tocmai de aceea te voi urmari de acum înainte în fiecare actiune pe care o faci, pe toata perioada noviciatului- caci sa nu îti faci iluzii: ai terminat sef de promotie dar asta nu înseamna nimic aici. Este cu totul altceva, o lume complet noua pe care va trebui sa o înveti de la bun început.
- Am înteles asta, spuse Radu folosindu-se de pauza lui Ed, nici nu ma asteptam la altceva. Care este perioada noviciatului?
- Pâna îti voi spune eu ca s-a terminat. Semneaza asta, adauga Ed întinzându-i o hârtie de plastic inteligent. E doar o clauza de confidentialitate suplimentara fata de cea pe care ai semnat-o atunci când ai acceptat postul.
Radu citi cu atentie textul apoi atinse hârtia de plastic inteligent în locul semnaturii pentru a o înregistra în baza de date cu informatiile personale.
- Ar mai fi un lucru de lamurit: cum îti imaginezi tu o Lume Agricola?
- Nu vad care este legatura.
Ed nu spuse nimic cu voce tare, dar expresia sa îi striga în fata: Astept raspunsul tau.
- Simplu: o planeta plina cu culturi de plante de diferite tipuri si laboratoare uriase în care se multiplica toate substantele suplimentare de care noi, oamenii, avem nevoie, spuse aratând cu degetul spre plasticul inteligent din mâna lui Ed.
- Nu ai mai fost niciodata pe o Lume Agricola, constata senin acesta. În mare ai perfecta dreptate: asa este tipul standard de planeta pe care o folosim pentru exploatarea resurselor biologice de care avem nevoie. Adica întreg spectrul substantelor nutritive, organice si complementare. Asa v-a învatat la scoala, dar este ceva pe cale sa se schimbe.
- Cum asa? se arata tânarul curios.
- Evolutie tehnologica. Un nou gen de Lume Agricola este pe cale sa apara.
Din aceasta perspectiva prezenta lui Radu aici nu i se mai parea chiar asa de nepotrivita. Iar a doua clauza de confidentialitate îi indica cât se poate de clar ca avea sa fie împins chiar în mijlocul acestor cercetari - pregatirea sa de chimie si genetica a organismelor vii nu-i permitea alta concluzie.
- Si eu ce voi face mai departe? întreba.
- Daca esti suficient de bun, într-o zi îmi vei lua locul la conducerea acestei filiale a Exploatarii Resurselor Organice. Dar daca esti asa cum cred eu ca esti, poate vei ajunge chiar mai sus.
A fost momentul în care Ed a fost întrerupt de tiuiturile consolei de comanda a navetei care înregistra niste apeluri din exterior. S-au oprit însa repede, înainte de a ajunge la consola pentru a raspunde. Atitudinea lui însa se schimba radical, de parca semnalele respective ar fi constituit un semnal prestabilit.
- Ceea ce trebuie însa sa stii în momentul de fata este ca am parasit planeta a treia la putin timp dupa ce ai ajuns aici, spuse el aratând cu un gest larg spatiul din jur.
Deosebit de surprins, Radu tresari puternic însa nu reusi sa actioneze mai departe sub influenta acestei surprize pentru ca o alta îi lua repede locul: ca la comanda peretii din jurul lor devenira transparenti lasând sa se vada spatiul interplanetar din jurul lor. De undeva din stânga sa sclipirea palida a stelei sistemului eclipsa toate stelele. În fata lor, chiar în dreptul privirii sale, o planeta care nu semana deloc cu cea pe care si-o amintea vag tânarul de la aterizarea neplacuta de mai devreme, sau macar cu ceea ce ar trebui fie: discul aproape complet întunecat de praful si mizeriile unei exploatari miniere de durata.
- Nu este planeta pe orbita careia ar trebui sa fim, remarca el în cele din urma.
- Daca te referi la cea de-a treia planeta atunci ai dreptate: este a doua planeta a sistemului, Lumea Agricola la care ai fost repartizat. În ultimele minute am parcurs distanta dintre ele fara sa îti dai seama si am ajuns într-un spatiu restrictionat majoritatii navelor interplanetare. Cele câteva nave de razboi din sistemul solar sunt programate sa distruga orice intrus, iar semnalele de mai devreme era trecerea de bariera si intrarea în aceasta zona protejata.
- Dar cum? De ce?... încerca Radu ramas fara cuvinte.
- O fi aratând ca un hârb, dar este una dintre cele mai bune navete scoase pe piata, se mândri Ed.
- Am o întrebare pentru tine: unde vrei sa cultivi toate plantele si substantele de care omenirea are nevoie? spuse tânarul studiind cu atentie suprafata predominant albastra care ocupa cea mai mare parte a razei sale vizuale. Nu vad decât o mare imensa, care probabil ocupa cea mai mare parte a suprafetei planetare, câteva scame de nori si câteva pete verzi, rosii si maro pe care nu le pot identifica. Pe insulele astea? Sunt prea mici - nu vor da suficienta mâncare nici pentru un oras mai maricel, daramite pentru un sistem solar.
Dupa ce efectul surprizei initiale se estompase Radu îsi revenise iar revolta deplasarii pe ascuns la o distanta atât de mare tâsni la suprafata ca o reactie de împotrivire si încercare de a-l lua peste picior pe cel de lânga el. Acesta începu însa sa râda atât de zgomotos încât lui Radu îi veni sa creada ca mai era doar putin pâna când naveta avea sa se clatine sub influenta zguduiturilor corpului masiv al lui Ed. De aceea se si îndeparta de el sprijinindu-se de una dintre barele transversale ale peretelui.
- Trebuie sa îti marturisesc ca este una dintre cele mai bune glume pe care le-am auzit vreodata, si culmea este ca fiecare dintre voi, novicii, reactionati la fel. Si, ca sa te informez oficial, la productia asta ne-am axat în principal pe diverse tipuri de plastic inteligent si produse secundare ale acestora, de aceea albastrul este predominant. Produsele organice sunt mult mai reduse, numai vreo doua-trei tipuri principale - chiar si de aici le poti vedea cu ochiul liber. Nu te sfatuiesc sa îti investesti banii în rezervele de clorofila de pe celelalte planete, pretul va scade drastic la terminarea culegerii acestei recolte.
Lui Radu îi cazu literalmente falca sub influenta gravitatiei artificiale a navetei si o lasa acolo incapabil sa îsi comande propriului corp sa o aduca înapoi. Un firicel de saliva i se scurse pe barba si lasa sa cada pe podea câtiva stropi din acelasi motiv: surpriza totala. Agricultura, sau productia de substante organice cum i se mai spunea mai nou, evoluase foarte mult în ultimii 200 si ceva de ani, de la primii pasi ai colonizarii umane, dar chiar si acum ramasese la stadiul de ferme imense complet specializate care acopereau fiecare particica disponibila din uscatul Lumilor Agricole înaintând chiar si câtiva kilometri în interiorul marilor si oceanelor planetare atât cât le permiteau platformele continentale. Planeta aceasta era primul loc în care -fermele- avansasera pâna la limita exterioara a atmosferei, si probabil chiar mai mult spre interior, si reprezenta de departe o adevarata comoara: o singura asemenea Lume Agricola putea sa hraneasca si sa furnizeze toate substantele organice pentru câteva sisteme solare suprapopulate.
Când, în cele din urma, reusi sa realizeze enormitatea proiectului, si se întoarse spre cel care îi devenise sef acesta disparuse. Îl regasi într-o cabina alaturata, vorbind cu cineva de pe o nava aflata pe cealalta parte a planetei si urmarind în acelasi timp proiectia pe un monitor tridimensional ale miscarilor parca haotice a mai multor nave ce semanau destul de vag ca forma cu transportoarele ce-l asurzisera ceva mai devreme pe cealalta planeta. În trebui doar câteva zeci de secunde sa realizeze ca, desi imaginea pe care o vazuse de pe orbita era deosebit de linistita, interiorul atmosferei planetare era la fel de activ ca si cel al planetei vecine: recoltarea începuse deja.
A fost momentul în care o nava-transportor interplanetar tâsni din interiorul marii albastre lasând în urma o dâra de aceeasi culoare decupata pe fundalul negru cu puncte albe, de stele. Amândoi ocupantii navetei o urmarira trecând maiestuoasa pe lânga ei pentru a se pierde în afara razei lor vizuale, caci desi îi desparteau doar câteva zeci de mii de kilometri era atât de imensa încât oricine ar fi crezut cu usurinta ca au evitat coliziunea la limita.
Radu se bâlbâi câteva momente sub avalansa de întrebari, dar se opri la gestul ferm al lui Ed:
- Stai linistit. Ai trei ani standard si aproape 4 recolte pentru a învata cum functioneaza în detaliu fiecare amanunt al fiecarui proces implicat.
- De ce atâta timp? tresari intrigat tânarul. E prea putin, a fost cea de-a doua sa reactie.
- Nu, e suficient. Pentru ca peste trei ani va fi însamântata o noua Lume Agricola de acest gen si vreau sa te ocupi tu de acest proces si apoi mai departe de ea.
Radu casca ochii mari, mut.
- Eu?!?!
- Da, tu, aproba Ed. Spune-mi, cum crezi ca s-a format aceasta lume pe care o vezi? întreba el complice.
- N-am idee, se dadu batut novicele dupa un timp.
- Da-mi voie sa îti ofer un detaliu semnificativ: odinioara a fost o exploatare miniera.
Cu alte cuvinte, exploatarea miniera care era pe cale sa se închida pe a treia planeta a sistemului avea sa fie cea transformata într-o noua Lume Agricola. Adica va avea prilejul sa o întâlneasca pe Chryss chiar mai mult decât ar fi anticipat la început - în acel moment Radu înghiti în sec, cu un nod de neliniste bine prins de beregata. Chiar si absenta, femeia reusea sa îl puna în încurcatura.
- Cineva a observat ca în general planetele miniere care erau abandonate se transformau în gropile de gunoi ale sistemelor solare din jur, îi spunea Ed în continuare. Si cum stia ca plantele cresc cel mai bine în balegar - asa ca s-a gândit la asta, arata el cu degetul în jos, spre planeta din apropiere.
- Presupun ca e singura.
- Deocamdata. Suntem aici ca sa schimbam asta.

4
Câteva ore mai târziu, într-o cabina-garsoniera ce-i fusese pusa la dispozitie pe statia spatiala din apropierea planetei a treia, Radu privea gânditor discul murdar al exploatarii miniere. Proaspat iesit de sub dus, se simtea opusul privelistii ce i se oferea privirii prin peretele gros dar transparent al statiei. Îsi aminti de ultima oara când privise prin acest mod un disc planetar si activitatile unei statii spatiale, cu numai doua zile în urma. Acceptase o cariera aici desi stia ca era o fundatura, dar se dovedise a fi complet altceva. O mai cunoscuse si pe Chryss, dar natura sa practica îl împiedica sa viseze vreun viitor fericit alaturi de ea - faceau totusi parte din doua lumi diferite.
- Poate ca, totusi, am o speranta, decise el în cele din urma.
© Copyright Dan Marius
Nu există nici un comentariu |
|
|
Comentează articolul
|
Spune-ţi părerea
|
|
|
Toate câmpurile sunt obligatorii. Comentariul nu poate include link-uri. Dacă sunteţi logat, numele şi emailul se autocompletează. Comentariile sunt moderate şi vor apărea pe site numai după aprobare.
|
|
|
|
|