|
|
|
|
| | Interviu cu scriitorul Nicolae Băciuț |
|
| |
|
|
|
|
|
Interviu cu scriitorul Nicolae Băciuț
Publicat Duminică, 11 Iulie 2010, ora 12:24
-Dincolo de datele din CV-ul Dvs., care e cu adevărat impresionat și chiar intimidant pentru o persoană care vine în contact cu Dvs., aș dori să știu în primul rând, care ar fi elementele care ar trebui adăugate și care scoase din biografia scriitorului, redactorului, publicistului și poetului Nicolae Băciuț, pentru a vă oglindi perfect personalitatea. Acesta ar fi un bun preambul pentru o convorbire cu o personalitate. Consider că s-a trecut peste toate aceste formule de început și intru direct în substanța interviului.
Faptul că ați lucrat la Echinox încă din timpul facultății, în calitate de redactor, a fost benefic pentru creșterea Dvs. ca sciitor. Ulterior ați lucrat în redacția prestigioasei reviste “Vatra”, până ați ajuns la conducrea ei, urmând tradiția Școlii redacționale a lui Romulus Guga. Practic el v-a provocat să realizați primele interviuri. Nu vă întreb despre influența lui asupra spiritului Dvs., ci despre cum era el ca om, în relație cu tinerii scriitori și redactori pe care-i îndruma.
-Înainte de toate, se cuvin câteva precizări, în numele adevărului pe care-l așteaptă toată lumea de la scriitor, căruia nu i se îngăduie să mintă.
Așadar, Vatra veche nu e Vatra, dimpotrivă, face ceea ce nu face o revistă care a devenit privată pe bani publici. Vatra continuă să apară, dar câtă vreme Vatra veche e percepută ca o continuare a acesteia, e semnul incontestabil că Vatra nu și-a pierdut doar din strălucire, ci și din vizibilitate, apărând într-un tiraj confidențial și doar o dată la două luni, ceea ce vorbește de la sine despre problemele Vetrei. Nu e însă treaba mea, deși ar trebui să fie, că o publicație altădată reprezentativă pentru viața culturală din zonă și-a restrâns orizontul de cuprindere, fiind, practic, confiscată de interese care desolidarizează acțiunea literară. Ea nu e ceea ce și-ar fi dorit cei care au inițiat-o și din care nu mai e în redacție nimeni. E o echipă nouă, ruptă de tradiția și programul revistei Vatra pe care eu o știam și din a cărei redacție am făcut parte două decenii.
Urmele Vetrei sunt la Vatra veche, care îl are pe Mihai Sin, unul dintre fondatorii revistei, seria 1971, ca director de onoare, iar pe mine un înfocat continuator al idealurilor gazetărești ale lui Romulus Guga.
Venirea mea la Vatra, în 1983, i se datorează lui Romulus Guga, el mi-a pecetluit destinul, el a simțit în mine omul de care revista avea nevoie, prin ceea ce aduceam din spiritul echinoxist în care m-am format în anii de facultate.
Romulus Guga e... [continuare]
|
|