evomag.ro
    science-fiction fantasy poezie eseu arte vizuale
Caută :  
Resurse Contact
Caseta pirografiată  -  ªi vremea vine ca să plângi  -  Povestea knorgului care îşi caută mama  -  Puroi II  -  Brăduţul  -  Jurământul  -  Vânzatorul  -  K  -  În căutarea zborului  -  În tren  -  Labirintul de gheaţă  -  ªarpele de aramă (I)  -  Gândacul  -  Sharia (fragment)  -  Coconul  -  Tarsius  -  Principiul alibiului  -  Recreaţia  -  Luminile oraşului XXXII  -  Meduza (XI)  -  O lumânare pentru mama !  -  Arta fugii în cinci acte  -  Descoperirea  -  Rapsodia  -  Destin  -  Jocul Zeilor (IV)  -  Inelul de platină  -  Povestea trenului  -  Children of mine  -  Uezen  -  Călătorie în spaţiu-timp  -  Damnarea numelui  -  Visând cu ochiul deschis  -  Geneza  -  Vinerea Rozinelor Timpurii  -  În umbra deasă a realităţii  -  Pierduţi în ceaţă  -  Fântâna de iasomie  -  Către a opta zi  -  Vise în adâncuri de stâncă  -  Elegie pentru Jeromed  -  Luminile oraşului IX  -  Plastic  -  Pânza de paianjen  -  Vizita  -  Poveste de viaţă  -  Lumina neagră  -  Poveste cu un cui  -  Spiritul este liber şi insurgent  -  Extratereştrii alienaţi


Eutanasia îngerului meu

Ionuţ Caragea
www.ionutcaragea.ro



Publicat Duminică, 25 Iunie 2006, ora 19:17

      sunt plămădit
      din carnea lui Eros şi sângele lui Bachus
      priviţi-mi îngerul intrat în stare de ebrietate
      fantomă alimentată de singurătate
      în colivia oaselor este închisă o inimă
      ce bate la poartă fără nici un răspuns
      inima este şi vie şi moartă
      pe jumătate înşelată
      de propriul ecou
     
      te simt dincolo de imaginaţie
      dar mă aflu într-un timp fără spaţiu şi într-un spaţiu acronic
      (i se mai spune gaură neagră şi vreau să atrag
      toată materia ta)
      secundele dansează streaptease în faţa plăcerilor carnale
      cerşesc infinitului începutul sfârşitului
      vreau să fiu Om aşa cum simt eu Omul
      să trăiesc printre culori
      şi nu printre cuvinte născute din euforia
      de visuri şi speranţe alb-negru
     
      palmele astea ar fi trebuit să fie porţi către alte vieţi
      degetele astea menghină
      ar fi trebuit să fie aripi sau muguri
      celulele mele sunt spori care vor parazita universul
      ce mică-i lumea când te cuprinde
      colapsul iubirii
      prăbuşirea tuturor zeilor
      în caverna omului primitiv
     
      cerul capotează
      toate stelele rămân plate pe o stradă pe care-am fost celebri
      sfinţii au chipul cioplit în marmura albă şi rece
      eu mă închin la nişte rămăşite din lut
      seamănă cu nişte figurine
      cu sânii tăi aduc şi cu buzele tale
      (unde eşti coloana mea vertebrală este infinită
      şi plină de sevă)
      îmi pot creşte frunze pe fruntea Lunii
      sau rădăcini în inima Pământului
      pot fi vântul sau gândul
      şi-n lacrimă te pot scălda, să fii nemuritoare
     
      aminteşte-ţi ce am simţit, îngerul meu
      cea mai frumoasă clipă de sinceritate
      săgetându-mi sufletul dezvelit de iertare
      un copil surghiunit într-o colivie de vise erotice
      condamnat la dorinţă
      mai exist?
     
     

© Copyright Ionuţ Caragea
Sursa :   volumul "M-am nascut pe Google" - martie 2007
Nu există nici un comentariu  
Comentează articolul  Spune-ţi părerea

    Toate câmpurile sunt obligatorii.
    Comentariul nu poate include link-uri.
    Dacă sunteţi logat, numele şi emailul se autocompletează.
    Comentariile sunt moderate şi vor apărea pe site numai după aprobare.

Nume :
Email (nu va fi afişat) :
Comentariu :


   SFera Online v.3 Final Edition - arte vizuale şi literatură de anticipaţie
      Toate drepturile rezervate. Copyright © 2001 - 2011 SFera Online | © 2011 - 2015 Arhiva SFera Online