evomag.ro
    science-fiction fantasy poezie eseu arte vizuale
Caută :  
Resurse Contact
Cuantum sincronicity - formula nemuririi  -  Jocul Zeilor (IX)  -  Meduza (IV)  -  Meduza (VI)  -  Aripile din cer  -  Alfa şi Omega  -  Gena morţii este instituirea metafizicii moderne  -  Apariţie editorială: Victoriţa Duţu - "Ilinca"  -  Un moment nou sau Cădere în cap spre cerul liber  -  Poveste de mahala III : Foamea!  -  Cioara  -  Arta fugii în cinci acte  -  System Error  -  Efect de înflorire (Napoca)  -  Striptease  -  Creatorul  -  Luminile oraşului XII  -  Nu ne vom mai întâlni în toamnă, domnule profesor !  -  Altă Poveste(?) modernă  -  Jocul Zeilor (II)  -  Din vitrină  -  Hora Ielelor, Pensiune III  -  Damnarea numelui  -  Supravieţuitorul  -  Luminile oraşului  -  Mutare disciplinară  -  În vizită la psihiatru  -  Jocul  -  Ignis  -  Talent  -  Interviul  -  Texte.01  -  La lumina...  -  Hoţul de timp  -  Povestea ţării Nucalanoi  -  Casa de la marginea pădurii  -  Experimentul  -  Schimbare de management  -  Ultima eclipsă (I)  -  Lecţie de Umanitate !?  -  Povestea knorgului care îşi caută mama  -  Gol  -  Mr. Loverman  -  Cum s-a născut Dumnezeu  -  Luminile oraşului XXVIII  -  Omul invizibil  -  ...ªi la sfârşit a mai rămas coşmarul  -  Poetul cerşetor  -  Corabiile lungi  -  Conştiinţa împăcată


Mănuşile

Maria Popescu-Butucea



Publicat Duminică, 14 Octombrie 2007, ora 21:07

      Trebuia sa mai moara ceva
      Dupa ce m-ai dat florilor
      si cuvintelor sa ma devoreze.
     
     
      Da-mi mie, si numai mie,
      aceasta dimineata cu mierle
      Si întoarce manusa timpului
      Cu degetele spre interior.
     
     
      Altfel, va veni un punct mare
      Si o lacrima se va aseza
      In lumina
     
     
      Daca poti
      Întoarce manusile timpului
      Spre interior
      Si fa-le sa se priveasca
      una pe cealalta!
     
     
     
      Of, ce dimineti absurde!
      Sa-ti faci manusi pentru orice
      Pentru minte,
      Inima,
      literatura…
     
      Vine o dimineata însa
      când faci un experiment.
     
     
      Îti zici:
      Sa întorci o manusa
      Si dintr-odata vei avea
      doua de la aceeasi mâna,
      Dar cu care nu vei putea face nimic,
      absolut nimic.
     
     
      Stai în cumpana, reiei…
     
     
      Numai daca le întorci pe amândoua
      Vei avea o pereche noua
      Prin care lumea renaste
      si poti sa privesti
      Fara sa mai ucizi.
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

© Copyright Maria Popescu-Butucea
Nu există nici un comentariu  
Comentează articolul  Spune-ţi părerea

    Toate câmpurile sunt obligatorii.
    Comentariul nu poate include link-uri.
    Dacă sunteţi logat, numele şi emailul se autocompletează.
    Comentariile sunt moderate şi vor apărea pe site numai după aprobare.

Nume :
Email (nu va fi afişat) :
Comentariu :


   SFera Online v.3 Final Edition - arte vizuale şi literatură de anticipaţie
      Toate drepturile rezervate. Copyright © 2001 - 2011 SFera Online | © 2011 - 2015 Arhiva SFera Online