evomag.ro
    science-fiction fantasy poezie eseu arte vizuale
Caută :  
Resurse Contact
Misiunea  -  Cadou pentru regele Isrunului  -  Apocalipsa  -  Nebunii lui Arrianus  -  Children of mine  -  "ªi caii se împuşcă, nu-i aşa ?"  -  Iubirea de pe Venus  -  Interferenţe  -  Sunet pentru suflet  -  Concurenţă neleală  -  Poză de buletin  -  Odă pentru Măria Sa, Îngerul nostru  -  Mamal - Oraşul  -  Cerşetorul  -  Outland  -  Lumea lui Ingo  -  Dimineaţă târzie  -  Upgrade "Beyond 363000"  -  Ghavany  -  Talent  -  Interviul  -  Novicele  -  Valea însângerată  -  Lumea de sus  -  Starea de trecere  -  Limoniu  -  Stiinta si tehnica  -  Molecula Vieţii de Apoi  -  El cu durerile şi greşelile lor  -  Gol  -  În umbra deasă a realităţii  -  ...ªi la sfârşit a mai rămas coşmarul  -  Sinucigaş plătit  -  Luminile oraşului  -  Alertă !  -  Moştenire de familie  -  Conştiinţa lui Uezen  -  Planeta Fantomă  -  Jocul Zeilor (IV)  -  Cartea cu autor necunoscut  -  Stâlpnicul  -  Vatmanul - O pasiune  -  Fluturi  -  ªi vremea vine ca să plângi  -  Halta părăsită  -  Omega  -  Arătarea  -  Îngerul cenuşiu - Angela  -  “Virusul”  -  Luminile oraşului XVII


Cealaltă jumătate

Angela Baciu



Publicat Sâmbătă, 20 Februarie 2010, ora 22:03

      Recunosc:
      mi-e frică, mi-e tare frică,
      fug în picioarele goale
      pe asfaltul aspru,
      mi-e frig, e tare frig,
      hainele sunt ude pe mine, mă ustură
      tălpile picioarelor,
      NU MAI POT,
      rimelul îmi curge pe faţă şi…
      cad brusc
      într-o groapă uitată, plină cu mâl
      încerc să ies în genunchi, mă târăsc
      spre marginea drumului,
      strig,
      nimeni nu mă vede,
      nimeni nu mă aude,
      strig iar
      din răsputeri,
      mă târăsc în coate, în coate şi în genunchi,
      pământ în păr şi pe faţă,
      un ochi priveşte drept, celălalt e închis
      jumătate din mine luptă, cealaltă ar vrea să plângă
      şi nu poate.
      mi-aduc aminte ca de-o obsesie
      de ziua nunţii mele, tânără mireasă
      râzănd
      cu trandafiri albi în brate
      în trasura trasă de cai albi.
      VIAŢA SE FACE LA LOC,
      mă ridic
      mă şterg pe faţă,
      ura e un veştmânt prea strâmt pentru mine.
      De mâine merg spre ieri, alaltăieri.
     
     


     
      A MÁSIK FÉL
     
      Beismerem:
      félek, nagyon félek,
      mezítláb szaladok az érdes aszfalton,
      fázom, nagyon fázom,
      ruháim nedvesek, sajog a talpam,
      MÁR NEM BÍROM,
      a szempillafesték lefolyik arcomon és...
      beleesek hirtelen
      egy elhagyott iszappal teli
      gödörbe,
      térden kúszva próbálok kijutni az út szélére,
      vonszolom magam,
      kiáltok,
      senki nem vesz észre,
      senki nem hall engem,
      teljes erõmbõl
      kiáltok újból,
      könyökölve vonszolom magam térdeimen,
      sár a hajamban és az arcomon,
      egy szem egyenesen néz, a másik csukva van,
      egyik felem harcol, a másik sírni szeretne
      de nem tud.
      Folyton esküvõm napjára
      emlékezek akaratlanul, a rózsacsokrot ölelõ
      nevetõ
      fiatal menyasszonyra
      a fehér lovak által húzott kocsin,
      helyre áll az élet ,
      felállok
      megtörlöm arcomat,
      számomra a gyûlölet egy kényelmetlen ruha.
      Holnaptól elindulok a tegnap, tegnapelõtt felé.
     
     

© Copyright Angela Baciu
Nu există nici un comentariu  
Comentează articolul  Spune-ţi părerea

    Toate câmpurile sunt obligatorii.
    Comentariul nu poate include link-uri.
    Dacă sunteţi logat, numele şi emailul se autocompletează.
    Comentariile sunt moderate şi vor apărea pe site numai după aprobare.

Nume :
Email (nu va fi afişat) :
Comentariu :


   SFera Online v.3 Final Edition - arte vizuale şi literatură de anticipaţie
      Toate drepturile rezervate. Copyright © 2001 - 2011 SFera Online | © 2011 - 2015 Arhiva SFera Online