evomag.ro
    science-fiction fantasy poezie eseu arte vizuale
Caută :  
Resurse Contact
Gânduri  -  Ea, eu şi ei  -  Ultima frunză  -  La lumina...  -  Robotul  -  Imperiul Marţian contraatacă  -  Către a opta zi  -  Străinul  -  Răscrucea  -  Puroi I  -  Follow-Me  -  Gender X  -  Felix II  -  Luminile oraşului X  -  Luminile oraşului XXIII  -  Ambuscadă pe Uslar  -  Bodaproste  -  Delir  -  Povestea unui ceas  -  Simbioza  -  Tranzit  -  Omul - cu - sacul, Timpul şi... Eu !  -  Efect de înflorire (Napoca)  -  Depozit.01  -  Întâlnirea  -  Labirintul de gheaţă  -  Meditaţie  -  Noapte bună, Andrei  -  Sharia (fragment)  -  Revederea de 20 de ani  -  Strada Cosmos  -  Pure Evil  -  Luminile oraşului XXXII  -  Inelul de platină  -  La vânatoare da "Eilian"  -  Peştele albastru  -  Satiră robotică  -  Je t'aime mélancolie  -  Proză absurdă  -  Jocul Zeilor (III)  -  Fereastra din spate  -  Ion cel fericit  -  Aniversarea  -  Imdiola  -  Călătoria unui artist...  -  Vatmanul - O pasiune  -  Vânzătorul de ghilotine  -  Povestire  -  Lacrimi de stea  -  Tata, ceasul şi căpşunile


În genunchi pe stradă

Gheorghe Rogoz



Publicat Duminică, 11 Iulie 2010, ora 12:39

      Trec de-a lungul viselor,
      păsări lungi de pradă.
      Stau în clipa zilelor, şiruri de paradă.
      Inimi false se ascund, în cuvinte late.
      Sentimente fără fund,
      ies în pieţe plate.
      Ura zace înfăşată,
      Prunc de nefiinţă.
      Laşitatea iese-n faţă,
      Lătrând a căinţă.
      Ţipă-n somn durerea,
      Ignorată-n viaţă.
      Se rupe tăcerea,
      Sus şi jos, în piaţă.
      Nopţi trăite zilnic,
      Gemete în pumni.
      Zile rupte silnic,
      De la cei bătrâni.
      Zâmbete străpunse
      La cei nou-veniţi.
      În cuvinte tunse,
      Zac copii striviţi.
      Glasul se înalţă,
      Fluturând minciuna.
      Renunţăm la viaţă.
      A venit furtuna.
      Trupuri se îndreaptă,
      Pleoape se înalţă.
      Rostesc toţi odată,
      Adevăru-n faţă.
      Goale piepturi surpă,
      Ziduri reci în cale.
      Reuşesc să rupă,
      Decenii de jale.
      Flori de libertate,
      Lăcrimând în sînge,
      Se răsfiră-n noapte,
      Plângi copile! Plânge.
      Doruri vechi, aprinse,
      Liber arvunite,
      Rug din vieţi nestinse,
      Trupuri ne-mplinite.
      Lacrima se zbate,
      Ceru-i de prisos.
      Mama plânge-n noapte,
      Chipul ce a fost.
      În genunchi, pe stradă,
      Veşnicia tace.
      Doar o lumânare,
      Plânge ... pentru pace.
     

© Copyright Gheorghe Rogoz
Nota :    decembrie 1989
Nu există nici un comentariu  
Comentează articolul  Spune-ţi părerea

    Toate câmpurile sunt obligatorii.
    Comentariul nu poate include link-uri.
    Dacă sunteţi logat, numele şi emailul se autocompletează.
    Comentariile sunt moderate şi vor apărea pe site numai după aprobare.

Nume :
Email (nu va fi afişat) :
Comentariu :


   SFera Online v.3 Final Edition - arte vizuale şi literatură de anticipaţie
      Toate drepturile rezervate. Copyright © 2001 - 2011 SFera Online | © 2011 - 2015 Arhiva SFera Online