evomag.ro
    science-fiction fantasy poezie eseu arte vizuale
Caută :  
Resurse Contact
Mamă de duminică  -  O faptă eroică fără de ecou  -  Gender X  -  Psihopatul  -  Luminile oraşului XXVIII  -  Texte.01  -  Duel în Lumea Visurilor  -  O dimineaţă perfectă  -  În umbra sorţii  -  Drum bun  -  Meduza (IV)  -  Elixirul vieţii  -  Meduza (XII)  -  La frontieră  -  Nu vreau să fiu un erou !  -  Depozit.03  -  De o sută de ori Adrian  -  Sfântul  -  Arta fugii în cinci acte  -  Praf minune (II)  -  ªahul de duminică  -  Camera de la capătul holului  -  Aer  -  Principiul alibiului  -  Conştiinţa lui Uezen  -  Ziua în care pământul s-a oprit  -  Timpuri Noi  -  Peştele albastru  -  Cojocul (Cujuh)  -  Metastază  -  Luminile oraşului III  -  Aura urii  -  Cerşetorul  -  Iluzia viselor  -  Penato e căutat de prieteni  -  Fără doar şi poate  -  Drum fără întoarcere  -  Dialog cu Ion Luca Caragiale  -  Vatmanul - O pasiune  -  Ceasul ispitirii  -  Povestea ţării Nucalanoi  -  Sentofagia  -  Oglinda  -  Dispariţia  -  Poveste de viaţă  -  Sedrina  -  Je t'aime mélancolie  -  Vatmanul - Mass Media  -  Luminile oraşului XI  -  Casa galbenă


Balul vieţii

Gheorghe Rogoz



Publicat Duminică, 11 Iulie 2010, ora 12:42

      În sclipiri de aur şi în negru voal,
      Îngerul şi Moartea, se rotesc în Bal.
     
      Zilele se-nşiră, liniştite-n spate,
      De tumultul vieţii, noaptea le desparte.
      Orele trecute, nu se mai zoresc,
      Clipe-nsingurate, din somn
      se trezesc.
      Rătăciri de umbre, amintiri uitate,
      Se răscoală-n visul, vieţilor deşarte.
      Suflete curbate, de grea îndoială,
      Răscolesc tăcerea, într-un veac
      de boală.
      Nimănui nu-i pasă, de lumina rece
      Răstignită-n ceruri; viaţă care trece.
      Vrerile se-adună, în potrivnici uri,
      Cel ce poate are, mult mai multe guri.
      Suferinţa-şi pune, capul la mezat,
      Şi câştigă-ntruna, pe pământ turbat.
      Fericirea-şi cere, dreptul la născut,
      Ca-ntr-o iesle caldă, fără aşternut.
      Peste zări se-abate, greaua nicovală,
      De urgii-ndesate, în a vieţii oală.
      Speranţa se zbate, înecată-n mal,
      Răscolită silnic, de-al tristeţii val.
      Pasiuni, cu jale, se sfădesc în scrum,
      În vâltoarea clipei, au uitat ce-i bun.
      Rătăciri de patimi, se strecoară stinse,
      Pe cărări secate de vise învinse.
      Aruncată-n haos, speranţa se zbate,
      Tristeţea o poartă, departe, departe.
      Zorii re-nvierii, într-o demnă viaţă,
      Se arată tulburi, aninaţi de-o aţă.
      Peste toate trece, în cernit veşmânt,
      Umbra care lasă, goluri pe pământ.
     
      În sclipiri de aur şi în negru voal,
      Îngerul şi Moartea, se-nfrăţesc la Bal.
     

© Copyright Gheorghe Rogoz
Nu există nici un comentariu  
Comentează articolul  Spune-ţi părerea

    Toate câmpurile sunt obligatorii.
    Comentariul nu poate include link-uri.
    Dacă sunteţi logat, numele şi emailul se autocompletează.
    Comentariile sunt moderate şi vor apărea pe site numai după aprobare.

Nume :
Email (nu va fi afişat) :
Comentariu :


   SFera Online v.3 Final Edition - arte vizuale şi literatură de anticipaţie
      Toate drepturile rezervate. Copyright © 2001 - 2011 SFera Online | © 2011 - 2015 Arhiva SFera Online