Gheorghe Rogoz Gheorghe Rogoz a publicat 32 de texte pe sferaonline.ro Satul lui Dangăt de viaţă Aceleaşi... Povestea (?) Pensionarului Incredul Eu, Singularul Absolut mai multe... varianta print

Gheorghe Rogoz

Publicat Duminică, 11 Iulie 2010, ora 12:43

      Streaşina îşi pleacă, plângând, Agonia.
      Pe Pământ, în valuri, zburdă Nebunia.
      Zidurile Vieţii, să se surpe par,
      Tinerii îşi joacă, Dragostea la zar.
      Curtea se scufundă, lac de Neputinţă.
      Bătrâneţea-şi cere, dreptul la Fiinţă.
      Gardul moare-n şoaptă, Răstignit în pari,
      Copii-şi vând Mama, când se fac mai Mari.
      Poarta zace-n lături, blestemând Minciuna,
      Prea-supusa Plebe, îngroaşă Ţărâna.
      Pomul din ogradă, scurmă cu Credinţă,
      Lumea-şi pierde Capul; totu-i cu Putinţă.
      La fereastra oarbă, geamul strâmb Zâmbeşte,
      Un Sugar se-agită; plânge că Trăieşte.
      Lampa de pe masă, zace Întinată,
      Bărbatul ridică, Vocea-nveninată.
      Scaunul îşi surpă, un picior în Gol,
      Femeia visează; Zboară într-un stol.
      Patul îşi îneacă, Dragostea în Chin,
      Alt Copil va soarbe, cupa cu Venin.
      Pe pereţi, lumina, de Ruşine piere,
      Un Bătrân se zbate... Moare cu Plăcere.
      Ceasu-şi plânge Timpul, ce îl bate-Acum,
      Orele nebune, scârţâie în Fum.
      O Icoană mică, în Uitări se pierde,
      Bătrâna se roagă; de mult nu mai Vede.
      Candela golită, zace-n Nepăsare,
      Un copil Învaţă; vrea mai Mult, se pare.
     

© Copyright Gheorghe Rogoz

Nu există nici un comentariu

Comentează articolul	Spune-ţi părerea
Toate câmpurile sunt obligatorii.     Comentariul nu poate include link-uri.     Dacă sunteţi logat, numele şi emailul se autocompletează.     Comentariile sunt moderate şi vor apărea pe site numai după aprobare. Nume : Email (nu va fi afişat) : Comentariu :