evomag.ro
    science-fiction fantasy poezie eseu arte vizuale
Caută :  
Resurse Contact
Jocul Zeilor (IV)  -  Cum le văd "ei" pe "ele" în Galeria de artă "Trei Salcâmi"  -  !NFERNUL (fragment): Autistul  -  Oglinda  -  Luminile oraşului XXXIII  -  O şansă pentru câţiva  -  Halta părăsită  -  Printre oameni  -  Cuantum sincronicity - formula nemuririi  -  Aripile din cer  -  Somnul uitării  -  Proză scurtă  -  Între „Ei” şi noi, Pământul! (I)  -  Starea de trecere  -  Avocatul celui care a vrut să mă omoare  -  Pescăruşul  -  Meduza (III)  -  Învingătorul ia totul  -  Dimineaţă târzie  -  La frontieră  -  În tren  -  Coşmar  -  Joia neagră  -  Omul cu păsări  -  Zombi  -  Regele animalelor  -  Războiul  -  Tânăr si încă nescris  -  Între „Ei” şi noi, Pământul! (IV)  -  Dependent TV  -  Om vs. cyborg  -  La lumina...  -  Atingeri sensibile  -  Experienţa însoţeşte sensul ascuns al misiunii noastre  -  Luminile oraşului XXII  -  Povestea (?) Pensionarului Incredul  -  10 minute pâna la explozie  -  Închis  -  Brăduţul  -  Efect de înflorire (Napoca)  -  Luminile oraşului XXVIII  -  Capsula  -  Răscrucea  -  Elixirul vieţii  -  Jocul Zeilor (II)  -  Vikingul  -  A Doua Epocă Întunecată  -  Trãind în cercul vostru strâmt, vã credeţi genii  -  Metastază  -  Meduza meduzelor are dreptate !


Semn al căderii în hău

Llelu Nicolae Vălăreanu



Publicat Duminică, 17 Octombrie 2010, ora 10:10

      Se clatină stelele rănite
      pe râuri de lacrimi,
      ochii pamântului
      mijind la orizont
      sapă prin ceaţă tunel.
      Prin păduri limbi de foc
      alungă vietăţile,
      mistuie întunericul.
     
      În dosul lunii
      ravăşiţi de întrebări
      îngerii stau la coadă,
      să-şi primească aripile de zbor.
      Dedesupt norii îşi fac de cap
      acoperind casele oamenilor
      cu potop după potop,
      să-i îmblânzească
      cu foamea de lumină.
     
      În turnuri bat clopotele,
      întrebăm unde-i Dumnezeu?
      nu-i mai simţim adevărul.
      Cu atâta amar în suflet
      nenorocirea cade în genunchi
      cu miros putred, fetid,
      soarele aruncă raze piezişe
      peste umerii încovoiaţi,
      semn al căderii în hău.
     

© Copyright Llelu Nicolae Vălăreanu
















Nu există nici un comentariu  
Comentează articolul  Spune-ţi părerea

    Toate câmpurile sunt obligatorii.
    Comentariul nu poate include link-uri.
    Dacă sunteţi logat, numele şi emailul se autocompletează.
    Comentariile sunt moderate şi vor apărea pe site numai după aprobare.

Nume :
Email (nu va fi afişat) :
Comentariu :


   SFera Online v.3 Final Edition - arte vizuale şi literatură de anticipaţie
      Toate drepturile rezervate. Copyright © 2001 - 2011 SFera Online | © 2011 - 2015 Arhiva SFera Online