evomag.ro
    science-fiction fantasy poezie eseu arte vizuale
Caută :  
Resurse Contact
Pojghiţa subţire a conştiinţei  -  Cum le văd "ei" pe "ele" în Galeria de artă "Trei Salcâmi"  -  Anul 10000  -  Jocul  -  Mesajul  -  "ªi caii se împuşcă, nu-i aşa ?"  -  Un moment nou sau Cădere în cap spre cerul liber  -  Înger în oglindă  -  Meduza (III)  -  În beci  -  Aripile din cer  -  Regele animalelor  -  Bella. Moartea unui body-guard  -  Vară cu ciocănitori  -  Avocatul celui care a vrut să mă omoare  -  Uezen  -  Zori  -  Strada Cosmos  -  Învingătorul ia totul  -  De aici, de sus...  -  Gri şi roşu auriu  -  Omul apropiat  -  Luminile oraşului XIV  -  Vânătoarea  -  Outland  -  Cristerra  -  Cursa  -  Chipul de pe Marte  -  Vatmanul - O pasiune  -  Supravieţuitorul  -  Războiul  -  Puroi II  -  Ghavany  -  Clocitorul Josh  -  Hora Ielelor, Pensiune III  -  Marea Neagră. Iulie  -  Trenul  -  ROV-27  -  Luminile oraşului XXI  -  Atingeri sensibile  -  Floarea de loldilal  -  În vizită la psihiatru  -  Feţele dragostei  -  Jocul Zeilor (VII)  -  Ziua în care a dispărut Mircea  -  Îngerul cenuşiu - Gabrielle  -  Sindrom de plecare sau Povestiri dintr-o cârciumă de la marginea galaxiei  -  Fără doar şi poate  -  Hoţul de timp  -  Copilul Visător cu Mâinile de Aur


Totu-i efemer

Llelu Nicolae Vălăreanu



Publicat Duminică, 13 Februarie 2011, ora 13:32

      Am simţit cum moare iubirea
      prefăcută în cenuşă,
      nerisipită pe apă, risipită pe drum,
      se goleşte de sine şi fuge.
      Pătrunde-n inimă nevoia
      de necunoscut
      şi fosta minune se ofileşte,
      devii un alergic la fân
      pe care-l îndepărtează mirosul.
     
      Am simţit cum s-a înstrăinat iubita
      pe un drum şerpuind prin pustiu
      până totul se pierde-n nisip.
      Tu neînţelesul îndrăgostit
      consumi clipele disperării
      mergi în cârciumă, bei, te neglijezi,
      ajungi umbra celui care ai fost,
      un câine aruncat în stradă
      flămând şi uneori rău.
     
      Totu-i efemer şi nesigur
      nu există un foc continuu
      apa, aerul şi pământul îl pot stinge,
      cine-i reaprinde flacăra
      când sufletul a îngheţat?
     

© Copyright Llelu Nicolae Vălăreanu



















Nu există nici un comentariu  
Comentează articolul  Spune-ţi părerea

    Toate câmpurile sunt obligatorii.
    Comentariul nu poate include link-uri.
    Dacă sunteţi logat, numele şi emailul se autocompletează.
    Comentariile sunt moderate şi vor apărea pe site numai după aprobare.

Nume :
Email (nu va fi afişat) :
Comentariu :


   SFera Online v.3 Final Edition - arte vizuale şi literatură de anticipaţie
      Toate drepturile rezervate. Copyright © 2001 - 2011 SFera Online | © 2011 - 2015 Arhiva SFera Online