|
|
Un vagabond
Publicat Duminică, 11 Decembrie 2011, ora 10:05
vagabond – ducând în cârcă o cocoaşă:
rele gânduri – rele vremi – în traistă strânse
...a fost om – e-o arătare laşă
trup de umbră – cu priviri prelinse
nu e sigur că-i din lume – e vânat
nu-i doar singur: e pustiu de ce va fi
se-ncordează a păstra un loc curat
pe-unde pasu-i totdeauna şovăi
când şi-a frânt în'untru curcubeul?
când din jaruri stinsu-s-a cenuşă?
asta ştiu doar domnii cei de ceară
cei cu sufletul făr' de fereşti ori uşă:
l-au strivit - gonit din casă şi din fire
de-şi lăsă şi cer şi soare-n părăsire...
© Copyright Adrian Botez
Nu există nici un comentariu |
|
|
Comentează articolul
|
Spune-ţi părerea
|
|
|
Toate câmpurile sunt obligatorii. Comentariul nu poate include link-uri. Dacă sunteţi logat, numele şi emailul se autocompletează. Comentariile sunt moderate şi vor apărea pe site numai după aprobare.
|
|
|
|
|
|
|