Parca ploua cu lacrimi amare
si grele
Pe cand vantul imbufnat
sufla cu putere,
Iar eu izbita de-un val imens
si tare
Cad in genunchi in fata ta,
divina aratare.
Implorand pentr-o zi senina
cu soare
Rasarita din puriri vremuri
trecatoare,
Afara tot ploua
si gandul imi fuge
Prin marea de vise
adanc se infige
Pe la fereastra
cand intunericul nebun alearga
Cand anotimpurile se zbat
sa fie vara,iarna
Si un pamant inutil
se-nvarte in neant
Eu intr-un enorm absurd
al iluziilor cad.
Dar dintr-o data se facu
dimineata
Raze stravezii de aur
se inalta
Spre infinitul cerului
de gheata
Pe cand eu sunt transpusa
in alta viata
Ciocanind cu gandul
opacitatea zidurilor
Intr-un salt de curcubee
inspre viitor
Ma-nalt, reinviu,
las din brate acel vid
Cladind cetati solide
pe lespezi pustii.
Toate câmpurile sunt obligatorii. Comentariul nu poate include link-uri. Dacă sunteţi logat, numele şi emailul se autocompletează. Comentariile sunt moderate şi vor apărea pe site numai după aprobare.