|
|
|
|
| | "Fight Club" - Un "Strigăt" postmodern |
|
| |
|
|
|
|
|
"Fight Club" - Un "Strigăt" postmodern
Publicat Vineri, 19 Noiembrie 2004, ora 20:36
HBO redifuzeaza filmul "Fight Club" (SUA, 1999), regia David Fincher, cu: Edward Norton, Brad Pitt, Helena Bonham Carter, Meat Loaf.
Daca nu ati vazut filmul pe marile ecrane, e momentul acum sa lasati totul balta si sa va puneti scobitori la ochi, filmul fiind, dupa parerea noastra, poate cel mai reprezentativ al sfîrsitului de mileniu. Spre deosebire însa de "Seven", filmul cu care David Fincher a dat lovitura, obtinînd adularea unanima pe toate meridianele, "Fight Club" a suscitat reactii destul de amestecate, de la contestare totala pîna la idolatrie, extreme care dovedesc ca ne aflam în fata unei opere revolutionare, care socheaza si bruscheaza, dar nu poate fi înteleasa în momentul de fata pîna la capat.
Trebuie început prin a spune ca "Fight Club" ni se pare echivalentul actual al celebrului tablou "Strigatul" al pictorului norvegian Edward Munch, piesa de baza a expresionismului nascut în cenusa si ruina dezastrului care a fost primul razboi mondial. Nicicînd, în ultimii ani, revolta împotriva civilizatiei si a societatii de consum nu a fost exprimata mai radical, nicicînd anxietatea adusa de transformarea omului într-o rotita a unui mecanism imens, caruia nu poate sa-i vada sensul, nu a fost descrisa mai minutios.
Spre deosebire de toate celelalte revolutii anterioare, inclusiv ultima, cea a miscarii hippie a tinerilor din anii '60, "Fight Club" nu mai propune transformarea lumii pe baze mai bune si salvarea civilizatiei, ci predica întoarcerea la animalitate si salbaticie, ca unica solutie de a iesi dintr-un punct mort si dintr-un cerc vicios. Un singur aspect este însa mai important: acela ca romanul mecanicului auto Chuck Palahniuk, care a stat la baza scenariului (pe cînd o editura romîneasca ne va lamuri ce e cu aceasta carte, care pare cu totul extraordinara?) si filmul lui David Fincher sunt create în era postmoderna, postistorica si, la urma urmei, postumana. Autorii stiu foarte bine ca nici o schimbare si nici o revolutie nu mai sunt posibile de acum încolo si, folosind cu abilitate tehnicile naratoriale ale vremii lor, ofera spectatorului afin doar o simpla defulare artistica, pe durata celor 2 ore cît dureaza filmul. De aceea totul se dovedeste a se fi petrecut doar în capul personajului principal, un complex reflex mental al unei constiinte prea lucide. Cu alte cuvinte, nimeni nu se va duce sa puna bombe dupa terminarea filmului, ci doar îsi va confirma ceea ce deja intuia.
Opera nascuta din postmodernitate si integrata adînc în ea, "Fight Club" este singura revolutie posibila de acum încolo, una pur mentala. Pe de alta parte, filmul poate fi vazut si ca o subtila analiza a principiului masculin în epoca noastra, în care singura modalitate de a mai "simti" ceva este sa-ti dai singur un pumn în nas. Atentia... [continuare]
|
|
fantasy 
sferaonline.ro
SFera Online v.3 Final Edition - arte vizuale şi literatură de anticipaţie