evomag.ro
    science-fiction fantasy poezie eseu arte vizuale
Caută :  
Resurse Contact
Luminile oraşului XXXI  -  Uezen  -  Întreg  -  Mamal - Beciul  -  Rochia străvezie  -  Uitare  -  Cine sunteţi?  -  Fragile  -  Striptease  -  Nick  -  Luminile oraşului 2 (II)  -  Gondolierul  -  Blasfemii : Globul de Crăciun  -  Jurământul  -  Elegie pentru Jeromed  -  Ultima eclipsă (I)  -  Groparii  -  Bătălia pentru supravieţuire  -  Mr. Loverman  -  Poveste de mahala III : Foamea!  -  Experimentul  -  Tentaţia continuă  -  Misiunea  -  Nevastă rea  -  Labirintul de gheaţă  -  Călătoria  -  Drum fără întoarcere  -  Drumul care nu se vede  -  Luminile oraşului IV  -  Vânzătorul de ghilotine  -  Reactorul  -  Canicula  -  Salvatorul  -  Nouăsprezece zile (II)  -  Poveste cu un cui  -  Children of mine  -  Flida Flado  -  Strada castelului : Câte lumi  -  Sfântul  -  Aventurile Poetului Rătăcitor : (I) Prinţul Canalelor  -  Între „Ei” şi noi, Pământul! (IV)  -  Sete  -  Strada inocenţilor  -  Câmpul de luptă  -  Diamantul  -  Luminile oraşului X  -  În beci  -  Elixirul vieţii  -  Limoniu  -  Dialog cu Ion Luca Caragiale


Ionuţ Caragea publică "Dicţionarul Suferinţei" şi “Negru Sacerdot”

Ionuţ Caragea : "Dicţionarul Suferinţei"

News Team



Publicat Duminică, 15 Iunie 2008, ora 10:10

      "Dictionarul Suferintei", editura Fides, Iasi – volum de citate si aforisme.

     

     

      Dumitru Scorţanu ni-l prezinta pe Ionut Caragea (n. 1975), deja un cunoscut scriitor roman stabilit in Canada. In perioada 2006-2008 a reusit sa publice la editurile Stef si Fides din Iasi nu mai putin de sapte volume de poezie, primite cu succes de public si critica literara.

     

     

      Apreciat pe majoritatea siteurilor de specialitate din Romania pentru citatele si aforismele extrase din versuri, Ionut Caragea publica Dictionarul Suferintei, o carte in care se regaseste Eul, samburele de Dumnez-Eu al poeziei.

     

     

     



     

      Ionuţ Caragea sau poezia ca dicţionar al suferinţei

      Prefaţă la volumul "Negru Sacerdot", editura Fides, Iasi

      Daniel CORBU

     

      Unul dintre poeţii adevăraţi ai noului val scriitoricesc afirmat în ultimii 4-5 ani este, fără îndoială, Ionuţ Caragea. Născut la Constanţa (1975), rugbist de performanţă mondială (este triplu campion al provinciei Québec, echipa „Parc Olympique”), poetul şi-a urmat destinul dincolo de ocean, în Canada. A debutat cu poeme pe internet, iar editorial în 2006, cu volumul Delirium Tremens (Iaşi, Editura „Ştef”).

      Cea de-a doua carte, apărută tot la editura ieşeană Ştef, cu titlul M-am născut pe Google, a impus rapid un poet de mare forţă ideatică, constructor de stări lirice, aflat pe drumul descoperirii marii poezii. Atins până la rană de civilizaţia recentă, de cuceririle comunicării, poetul spune: „m-am născut pe Google / am desc
Ionuþ Caragea : “Negru Sacerdot”
his ochii şi-am privit printr-o fereastră / către cealaltă lume căreia probabil trebuia să-i spun Mamă / am atins-o cu degetele mele pătrate / şi mi-a fost teamă... din păcate / să nu o rănesc şi să nu mă rănească / cuvintele mele aveau nevoie de atingere pământească" (M-am născut pe Google). Sau, în poemul Download: „Doamne / am primit mesaj de la tine / în timp ce mă spovedeam pe hârtie / s-a înfiripat un link între cer şi pământ / prin care mă hrăneam prin care te downloadam / poezie // am învăţat să iau totul de la început / primul cuvânt a fost / amintire”.

      Poet de o forţă debordantă, tumultuos şi temperamental, Ionuţ Caragea face ca poezia să ţîşnească precum apa bogată în săruri din gheizere fierbinţi. Cărţile sale dau impresia unei stări poetice neîntrerupte şi, mai ales, dau impresia că poetul scrie un poem fără de sfîrşit.

      În 2007, a mai publicat încă două cărţi de hîrtie: Donator universal (Editura „Ştef”, Iaşi) şi Omul din cutia neagră (Editura „Fides”, Iaşi).

      Poemele din cartea pe care o avem în faţă şi pe marginea căreia încercăm aceste cuvinte de predoslovie suavă, îl înfăţişează pe tînărul Ionuţ Caragea ca pe un poet proteic, în stare să abordeze experimente la care autorii lirici ai generaţiei sale nu mai îndrăznesc. Mi s-a făcut astfel de bucurie să descopăr un virtuos al versului clasic, cu rimă şi ritm, instalat într-o metafizică originală, ce stă bine poetului autentic. Temele sunt cele mari: Dragostea, Libertatea, Naşterea, Exilul, Moartea.

      Asemenea lui Ovidius din Tristele şi ponticele, Ionuţ Caragea, aflat la peste şapte mii de kilometri de vatra natală, se confesează astfel: „Exil în camera obscură/ Acolo unde timpul static/ Încremeneşte o figură/ Sfârşitul unui enigmatic// Exil în camera de gardă/ Înconjurat de reci halate/ Lumina-ncepe brusc să ardă/ Pupila-n ochiul stâng se zbate// Exil în atriu şi ventricol/ Globule roşii decedate/ Între magnific şi ridicol/ Se află sferele pătrate// Exil în camera de veghe/ Exil în starea hibernală/ Exil la miile de leghe/ Exil în groapa comunală” (Exil)

      Sau: „mă întâlnesc prin vise cu fostele amante/ şi ele mă întreabă… şi nu vreau să le mint;/ de la atâtea gânduri şi gesturi dezarmante/ voi celebra cu crucea - o nuntă de argint.” (Nunta de argint)

      Ionuţ Caragea iubeşte poezia, aşa cum iubeşte şi viaţa (chiar şi cea de exil benevol) cu patimă de ibovnic. Spune poetul: „trăieşti singur înconjurat de libertate/ iubeşti nespus jungla omului contemporan/ ce te mai miri că multe lucruri sunt ciudate/ ai construit o lume ca meşterul cancan.” (Meşterul cancan)

      Transmigrat prin acest volum, Negru Sacerdot, spre adevărurile simple, spre cîntecul primordial, spre dicţiunea presocratică a ideilor lirice, Ionuţ Caragea îmi întăreşte credinţa că prin căutările sale în care-şi poartă harul, prima sa problemă este Poezia, iar ultima, tot Poezia. Nu pot să închei acest excurs prietenesc fără a cita un poem trubaduresc, dar şi uşor bacovian, care m-a umplut de încîntare, pre numele său Moartea n-are flec la tocuri: „de trăit, trăim prin vise/ sau prin jocuri de culise;/ viaţa este-un schimb de focuri,/ moartea n-are flec la tocuri.// gândul morţii ne apasă/ şi ne smulge o grimasă;/ suntem predispuşi la şocuri:/ moartea n-are flec la tocuri.// am rămas fără cuvinte…/ morţii strigă din morminte:/ hai să facem schimb de locuri!/ moartea n-are flec la tocuri.”

      De altfel, poezia lui Ionuţ Caragea e traversată de o febră a căutării, de o cohortă de nelinişti, o nemulţumire fiinţială şi o angoasă de fond, atribute ale poetului blestemat al acestor timpuri agresive. Cum boema scriitoricească are loc acum pe Internet, Ionuţ Caragea (cel care şi-a alcătuit un dicţionar al suferinţei, cel care practică „sadomasochismul poetic” şi susţine că el ar fi plămădit de-a dreptul „din carnea lui Eros şi sângele lui Bachus”) poate fi găsit oricînd pe Google („m-am născut pe Google şi voi muri în inima lumii”) la o mare fereastră luminată: www.ionutcaragea.ro.

     

     


     

      Volume publicate de Ionuţ Caragea:

     

      - Delirium Tremens - iulie 2006

      - M-am născut pe Google - martie 2007

      - Donator universal - iunie 2007

      - Omul din cutia neagră - decembrie 2007

      - 33 bis - ianuarie 2008

      - Analfabetism literar - ianuarie 2008

      - Dicţionarul Suferinţei, iunie 2008

      - Negru Sacerdot, iunie 2008

     

© Copyright News Team
Nu există nici un comentariu  
Comentează articolul  Spune-ţi părerea

    Toate câmpurile sunt obligatorii.
    Comentariul nu poate include link-uri.
    Dacă sunteţi logat, numele şi emailul se autocompletează.
    Comentariile sunt moderate şi vor apărea pe site numai după aprobare.

Nume :
Email (nu va fi afişat) :
Comentariu :


   SFera Online v.3 Final Edition - arte vizuale şi literatură de anticipaţie
      Toate drepturile rezervate. Copyright © 2001 - 2011 SFera Online | © 2011 - 2015 Arhiva SFera Online