evomag.ro
    science-fiction fantasy poezie eseu arte vizuale
Caută :  
Resurse Contact
O scânteie într-un ocean de linişte  -  Aura urii  -  Uezen  -  Cum le văd "ei" pe "ele" în Galeria de artă "Trei Salcâmi"  -  Amintiri trecute şi viitoare  -  Muribundul  -  Iubirea de pe Venus  -  Luminile oraşului XI  -  Nebunul  -  Accidentul  -  Claviaturi  -  Eu şi Cu Mine  -  Text experimental  -  Fugind pe cerc  -  Groparii  -  Dependent TV  -  Colecţionarul  -  Canicula  -  Între „Ei” şi noi, Pământul! (VI)  -  Cine sunteţi?  -  Jeopardy  -  Luminile oraşului XXVII  -  Gustul libertăţii  -  Nu vreau să fiu un erou !  -  Viola  -  Intoxicaţia. Investirea de novice  -  Povestea trenului  -  Pierderea  -  Luminile oraşului VI  -  Octopolul  -  Aventurile Poetului Rătăcitor : (II) Poetul Soarelui  -  Sunet pentru suflet  -  Children of mine  -  Archeopterix  -  Luminile oraşului X  -  Gondolierul  -  Pastel  -  Creatorul  -  Vrăjitorul  -  System Error  -  Vrăjitoarea  -  Povestea ţării Nucalanoi  -  Străinul  -  Casa de la marginea pădurii  -  Povestea (?) Pensionarului Incredul  -  Atalia  -  Luminile oraşului XXVI  -  Ceasul voinicului  -  Tarsius  -  Fragmentalism


Necuratul care ne împresoară

George Arion
Necuratul din Colga
Editura Fundatiei "Premiile Flacara"
Bucuresti, 2004

George Arion : Necuratul din Colga
  Mircea Pricăjan
Story of survival
Big Brother is watching you
Seven lives
Poetry's demise
The importance of being universal
varianta print

Mircea Pricăjan



Publicat Luni, 25 Iulie 2005, ora 22:35

      Cel mai recent roman al celui mai de seama reprezentant al romanului politist românesc este o confirmare a faptului ca nu se poate face sub nici un chip o deosebire valorica între proza de factura politista si ceea ce multi numesc literatura main-stream. Atunci când calitatea artistica zvâcneste într-o opera literara, nu mai conteaza sub-genul. Avem de-a face cu literatura de calitate si atât.

      "Necuratul din Colga" ne pune în fata un George Arion aflat într-o forma creatoare excelenta. Romanul reia parca vocea detectivului din cele 99 de povestiri publicate separat în presa centrala si laolalta în volumul "Anchetele unui detectiv singur" (Editura Fundatiei "Premiile Flacara", 2003). E o proza viguroasa, cu vâna. Povestit la persoana I sg., romanul are rara calitate a ironiei inteligente si si mai rar întâlnita gradare impecabila a evenimentelor. Daca n-am cunoaste "antecedentele" autorului, am fi convinsi la lectura primelor capitole ca avem în mâna un roman de factura fantastica.

      Felul în care este descris oraselul Colga, cu toate personajele lui dubioase, unele capatând tuse caricaturale în mintea observatorului-vizitator, Robert Gal, agentul venit de la Centru sa investigheze seria de crime puse în seama unui Necurat inform, înfricosator, societatea polarizata în jurul celor doua "organe de presa" locale, Colga democrata, subintitulat Ziar independent, si Colga independenta, cu subtitlul Ziar democrat, oficialitatile orasului: seful politiei " reticent la orice imixtiune straina, banuitor, profesorul de liceu " afabil si atoatestiutor, primarul " retras în turnul de fildes al primariei, asteptând clipa în care se vor declansa mecanismele descalecarii sale, toate alcatuiesc un decor bine pus la punct, care ni se releva treptat sub privirea detasata, la început, a agentului. De retinut portretul Nebunului din oras, Ruca, cel care cânta mereu la trompeta si care trâmbiteaza " la propriu " peste tot existenta Necuratului. În acest roman, cu adevarat memorabile sunt de altfel personajele secundare. Tipul de la receptia hotelului unde a tras Robert Gal, de pilda, care, în lenea lui si cuprins de vipia verii, gaseste ca unica delectare omorârea mustelor pe tejghea cu un plici. Bucatareasa, iarasi, care, desi serveste mâncaruri necomestibile, se faleste cu ele oricând i se iveste ocazia. Ochiul ironic al naratorului stie sa se opreasca asupra fiecaruia exact în punctele care-l caracterizeaza.

      N-am sa va spun cine este criminalul. V-as striga toata placerea lecturii. Mai important de observat mi se pare felul în care George Arion reuseste sa puna în miscare acest esafodaj cu mize mai mult decât doar strict politiste.

      Am spus si cu alta ocazie: autorul stie sa-si capteze cititorul si-o face servindu-i, pe lânga intriga detectivista, o seama de teme si motive cu bataie lunga. În romanul de fata cred ca miza a fost înainte de toate cea a prezentarii unui personaj extrem de credibil, de viu, care sa ramâna, o adevarata personalitate livresca. Aproape în fiecare paragraf al cartii dai peste expresii si exprimari de-o savoare aparte. Limbajul si lexicul naratorului este extrem de actual, cu trimiteri la tot soiul de lucruri: de la lumea infractionala (previzibila, doar e vorba de-un agent de politie) si pâna la lumea calculatoarelor. Doar doua exemple: "Iar, colac peste pupaza, am o durere groaznica si în hard disk" [p. 30], "N-ai vrea sa te întâlnesti cu ei nici pe Internet" [p. 38]. E clar de la primele pagini ca suntem în prezenta unei proze cum nu s-a mai scris la noi. Întreaga lume care ne înconjoara e prinsa în aceste 200 de pagini. George Arion a intuit ca, pentru a face mecanismul prozei sa functioneze, pentru a face proza însasi sa aiba priza, trebuie în primul rând actualizata, adusa la zi. Într-o masura infinit mai mare ca în "Spioni în arsita", autorul reuseste acum acest lucru.

      Cinismul incorigibil al personajul este apanajul cel mai de pret al romanului "Necuratul din Colga". La un moment dat, un personaj " nu spui care " afirma pe buna dreptate: "Tipul " parca Robert Gal îl cheama? da, Robert Gal " se tine înca tare si-si râde de ceea ce i se întâmpla. Asta ma pune putin pe gânduri " nu-mi place umorul lui, e semn de forta, e un blazon al unei stirpe rare (subl. m.)" [p. 169]. Umorul acesta îl tine-n viata pe Robert Gal, stiut fiind ca predecesorul sau în ancheta comandata de la Centru a sfârsit-o tragic.

      Dincolo ce aceste forme, avem o actiune profund inspirata din tarele societatii în care traim. Doua aspecte îmbraca Necuratul: cel politic, reprezentat de politicianul Miu Trocan Drovelidu, liderul unui partid extremist (corespondentul lui în realitate e usor de ghicit), vârât pâna peste cap în afaceri oneroase si cautând popularitate cu orice pret (chiar si al înscenarii propriei sale rapiri), si cel de securitate nationala, prin Carl Langa, terorist având ambitia de a-l detrona chiar pe Bin Laden. Doua planuri urmareste, deci, George Arion. Planul local, national, al dobândirii puterii în stat, si planul mai larg, international, al terorismului de sorginte islamica. Puterea fricii, deci. Reduse la scara, amândoua reprezinta ideea amenintarii iminente. Amenintare pe care Robert Gal o poate înfrunta numai înarmat cu o bogata doza de umor, amenintare care, odata ce escaladeaza, depasind simplul stadiu al fricii instinctuale, domestice, cere o cu totul alta abordare: "Nu-mi mai arde de ponte pe banda rulanta. Nu e chiar frica sentimentu" pe care îl am" [p. 160], remarca personajul la momentul descoperirii adevaratei dimensiuni a pericolului.

      Avem, asadar, în "Necuratul din Colga" un roman exemplar din punct de vedere stilistic, cu miez si miza, avem o întreaga societate româneasca, asa cum arata ea de cincisprezece ani încoace, fantastic (sau nu?) influentata de cele întâmplare la 11 septembrie 2001 în America. Avem o proza actuala, plina de seva, crunt de adevarata în observatiile pe care le aduce. Si de data aceasta George Arion se întrece pe sine. Pacat ca multe dintre jocurile sale lingvistice sunt intraductibile, vaduvind astfel o lume întreaga de-o lectura incitanta si câtusi de putin previzibila.

     

© Copyright Mircea Pricăjan
Nu există nici un comentariu  
Comentează articolul  Spune-ţi părerea

    Toate câmpurile sunt obligatorii.
    Comentariul nu poate include link-uri.
    Dacă sunteţi logat, numele şi emailul se autocompletează.
    Comentariile sunt moderate şi vor apărea pe site numai după aprobare.

Nume :
Email (nu va fi afişat) :
Comentariu :


   SFera Online v.3 Final Edition - arte vizuale şi literatură de anticipaţie
      Toate drepturile rezervate. Copyright © 2001 - 2011 SFera Online | © 2011 - 2015 Arhiva SFera Online