evomag.ro
    science-fiction fantasy poezie eseu arte vizuale
Caută :  
Resurse Contact
Experimentul  -  Fata din vis  -  Aici şi acum  -  ªahul de duminică  -  Luminile oraşului  -  Luminile oraşului 2 (I)  -  Triunghiul roşu  -  Luminile oraşului XXXII  -  Praf minune (III)  -  Diamantul  -  Iluzia viselor  -  Bumerangul lui Zeeler  -  Meduza meduzelor are dreptate !  -  Aniversarea  -  Aventurile Poetului Rătăcitor : (I) Prinţul Canalelor  -  Mamal - Beciul  -  Interviul  -  Mr. Loverman  -  Amintiri trecute şi viitoare  -  Pierduţi în ceaţă  -  Meduza (IV)  -  Extratereştrii alienaţi  -  Vară cu ciocănitori  -  Acolo unde s-a oprit metroul  -  Uchin (fragment)  -  Accidentul  -  Claviaturi  -  Luminile oraşului XIV  -  Lala  -  Din vitrină  -  Fugind pe cerc  -  System Error  -  Supravieţuitorul  -  Groparii  -  Luminile oraşului XVIII  -  Luminatii, efemeride simbolice  -  Tolaie  -  Lunga vară  -  Îngerul cenuşiu - Zora  -  Cercul  -  Corabia nebunilor  -  Mamă de duminică  -  Canicula  -  Himera  -  Luminile oraşului XXIII  -  Omul-care-stătea-cu-nasul-în-flori  -  Sfântul  -  Mărturisirea lui Abel  -  Puroi III  -  Atalia


Planeta Roşie a fost albastră

News Team



Publicat Duminică, 29 Noiembrie 2009, ora 11:32

      O treime din suprafaţa planetei Marte a fost cândva acoperită de ape, care alcătuiau un ocean vast, în emisfera nordică, a conchis o echipă de experţi ai NASA şi ai Universităţii Northern Illinois.
     
      Potrivit „The Daily Mail“, cercetătorii americani au formulat această ipoteză în baza unei analize detaliate a reliefului marţian şi a unui program de simulare de ultimă generaţie. Analiza a conturat clar existenţa a zeci de albii săpate de râuri şi fluvii de peste două ori mai întinse decât se credea anterior.
     
      Respectivele „canale de apă“ sunt situate aproape exclusiv într-o „centură“ situată între ecuator şi jumătatea emisferei sudice. Ele sugerează că pe o mare parte a Planetei Roşii a existat, acum câteva miliarde de ani, un „climat continental arid“, similar cu zonele mai secetoase de pe Pământ. Precipitaţiile ar fi căzut cu relativă regularitate, umflând albiile râurilor şi umplând bazinul oceanic din nord.
     
      Perioada „udă“ din istoria planetei vecine ar fi mărit spectaculos şansele apariţiei vieţii, opinează autorii ipotezei.
     
      Reţelele hidrografice marţiene erau totuşi ceva mai puţin dense decât cele terestre. Şeful echipei de cercetare, profesorul Wei Luo, de la Universitatea Northern Illinois, a subliniat că „întinderea reţelelor hidrografice de pe Marte a fost până acum mult subestimată“. În opinia lui Luo, doar „existenţa unui ocean în emisfera nordică ar putea explica de ce există o limită sudică în toate reţelele hidrografice marţiene“.
     
      „Cele mai sudice regiuni de pe Marte, situate cel mai departe de rezervorul de apă, ar avea şi cele mai puţine precipitaţii, deci aici nu s-ar forma albii. Asta ar explica şi de ce albiile devin mai puţin adânci, de la nord spre sud, aşa cum am constatat că se prezintă relieful“, a explicat profesorul american.
     

Sursa :   Cotidianul.ro
Nu există nici un comentariu  
Comentează articolul  Spune-ţi părerea

    Toate câmpurile sunt obligatorii.
    Comentariul nu poate include link-uri.
    Dacă sunteţi logat, numele şi emailul se autocompletează.
    Comentariile sunt moderate şi vor apărea pe site numai după aprobare.

Nume :
Email (nu va fi afişat) :
Comentariu :


   SFera Online v.3 Final Edition - arte vizuale şi literatură de anticipaţie
      Toate drepturile rezervate. Copyright © 2001 - 2011 SFera Online | © 2011 - 2015 Arhiva SFera Online