România - ţara furată de comunişti, o temă de Nobel

« înapoi la articol


România - ţara furată de comunişti, o temă de Nobel

News Team



Publicat Duminică, 11 Octombrie 2009, ora 09:45

      Herta Müller nu şi-a dorit să devină scriitoare, parcursul său fiind o modalitate de a face faţă opresiunii cotidiene din România dictatorului Nicolae Ceauşescu, unde şi astăzi mulţi oficiali sunt foşti comunişti şi agenţi ai Securităţii, se arată într-un articol al Associated Press despre câştigătoarea Premiului Nobel pentru Literatură, preluat de “New York Times”, “Los Angeles Times” şi “Washington Post”.
     
      “Eu nu mi-am ales tema. Tema m-a ales pe mine”, a declarat Herta Müller publicaţiei române Cotidianul anul acesta. Joi, scriitoarei i s-a decernat Premiul Nobel pentru Literatură, pentru lucrări inspirate din propriile experienţe - o mamă deportată în Siberia, unde a petrecut cinci ani în gulagul comunist, şi propria suferinţă, care a urmat refuzului de a deveni informatoare a Securităţii. Müller a reafirmat toate acestea la Berlin, după ce a aflat despre decernarea premiului. “Cărţile mele vorbesc despre cum se poate ca o mână de oameni puternici să fure o ţară”, a declarat scriitoarea în vârstă de 56 de ani.
     
      “De unde au avut acest drept?”
     
      Müller, membră a minorităţii germane din România, a fost laureată de Academia Suedeză pentru că "a schiţat un peisaj al dezrădăcinării cu concizia poeziei şi obiectivitatea prozei". Debutul literar al Hertei Müller s-a produs în 1982, prin colecţia de povestiri “Niederungen” (“Ţinuturi joase”), care ilustrează viaţa dură dintr-un mică localitate germană din România. Cenzurată în România, lucrarea a ajuns în Germania în versiunea originală şi a fost publicată în 1984, cu un mare succes. A urmat volumul “Drückender Tango”, interzis în România din cauza criticilor la adresa regimului Ceauşescu şi a Securităţii, fapt care a dus mai apoi la emigrarea scriitoarei. Ultimul roman al lui Müller, “Atemschauel”, descrie destinul unui etnic german deportat din România în gulagul siberian. Volumul a intrat în competiţia pentru Premiul German pentru Carte, care va fi anunţat luni.
     
      Müller s-a făcut cunoscută prin critica deschisă la adresa comunismului, în timp ce studia literatura la Universitatea din Timişoara, motiv pentru care a fost exmatriculată, spune Emil Hurezeanu, prietenul scriitoarei. Müller a lucrat apoi ca traducătoare într-o mică fabrică. Conştientă de forţa criticilor sale, Securitatea a încercat să o recruteze. A refuzat şi a fost concediată, spune Hurezeanu. La mijlocul anilor ’80, un diplomat german a reuşit să scoată din ţară manuscrisele ei, ceea ce a intensificat supravegherea Securităţii, mai spune Emil Hurezeanu.
     
      Herta Müller a emigrat în Germania împreună cu soţul ei, în 1987, cu doi ani înainte de căderea regimului Ceauşescu, odată cu colapsul comunismului în Europa de Est. Abia atunci s-a simţit liberă, spune Müller.
     
      Germania a primit cu satisfacţie premiul oferit Hertei Müller. “Astăzi, la 20 de ani de la căderea Zidului Berlinului, recunoaşterea valorii acestei literaturi este un mesaj minunat”, a spus cancelarul german Angela Merkel.
     
      În România însă, unde mulţi dintre oficiali sunt foşti comunişti şi foşti agenţi ai Securităţii, se remarcă tăcerea, spune Cornel Nistorescu, unul dintre cei mai cunoscuţi jurnalişti români. “În România apele sunt încă tulburate de mâlul comunismului”, a declarat Nistorecu pentru AP.
     
      O excepţie s-a produs în localitatea natală al Hertei Müller, Niţchidorf, unde primarul Ioan Mascovescu a spus că doreşte să-i ofere titlul de cetăţean de onoare. “Desigur, dacă va accepta”, declară prudent primarul. “Este o mare onoare pentru noi. Acum comuna noastră va intra în istorie.”
     

© Copyright News Team
Sursa :   Cotidianul.ro


Articol preluat din Arhiva SFera Online [www.sferaonline.ro].
SFera Online v.3 Final Edition - arte vizuale şi literatură de anticipaţie
Toate drepturile rezervate. Copyright © 2001 - 2011 SFera Online | © 2011 - 2014 Arhiva SFera Online