evomag.ro
    science-fiction fantasy poezie eseu arte vizuale
Caută :  
Resurse Contact
Trãind în cercul vostru strâmt, vã credeţi genii  -  Colecţionarul  -  Fragile  -  Toate celelalte popoare  -  Lumea prin ţeava puştii  -  Jocul libertăţii  -  Aseară...  -  Marea Neagră. Iulie  -  Sentofagia  -  Lumină dublă  -  Praf minune (II)  -  Corespondenţă literară  -  Meduza (II)  -  Lumea lui Ingo  -  Călătorie în spaţiu-timp  -  Vânzătorul de ghilotine  -  O lumânare pentru mama !  -  Mr. Loverman  -  Renaşterea...  -  Întunericul de dincolo  -  Emoţia reîntoarcerii  -  Înger în oglindă  -  Meduza (IV)  -  Vatmanul - Mass Media  -  O şansă pentru câţiva  -  Ceasul ispitirii  -  Casa galbenă  -  Nebunul  -  Pânza de paianjen  -  Unii îmi zic Charon...  -  Depozit.02  -  Învingătorul ia totul  -  “Virusul”  -  Visătorul  -  Coşmar  -  Un viol ratat (Din neant)  -  Lala  -  Un singur trup, un singur suflet  -  În tren  -  Un moment nou sau Cădere în cap spre cerul liber  -  Supravieţuitorul  -  Mimi, Momo şi Mumu  -  Sub nori  -  Între ziduri  -  Între „Ei” şi noi, Pământul! (IV)  -  Hora Ielelor, Pensiune III  -  Om vs. cyborg  -  Meduza (XII)  -  Proces neverbal  -  Gender X


Fantasy şi Heroic Fantasy

- o explicatie necesara -

Mircea Cărbunaru



Publicat Vineri, 14 Decembrie 2001, ora 10:05

      Un mic dictionar cu... mari lacune

     

      Despre literatura fantasy, atât de prolifica în spatiul anglo-saxon, s-a scris foarte putin în România. Atât de putin încât nici scriitorii autohtoni nu prea s-au înghesuit sa-l abordeze. Prezentarea lacunara si deformata a genului a dus, inevitabil, la diminuarea interesului pentru literatura fantasy.

      Simptomatic pentru gradul de informare în domeniu este si faptul ca, din punct de vedere publicistic, înainte de 1990, doar revista ORION (nr.4/1989) din Craiova reusea sa scoata (si destul de târziu pentru SF-ul românesc) un numar integral axat pe heroic-fantasy (fantezie eroica), lamurind oarecum lucrurile. Meritul le apartine în exclusivitate lui Viorel Pîrligras si sf-istilor craioveni de la Cenaclul "Victor Anestin".

      Dupa 1990, tot de la Craiova, am putut intra în posesia unui "Mic dictionar de autori SF", realizat de Aurel Carasel (Ed. Vlad & Vlad, Craiova,1996) care pe lânga fisele biobibliografice a 95 de autori de SF români si straini încerca sa realizeze si un grupaj de fise informative despre genuri, subgenuri, teme si termeni definitorii pentru fenomenul SF.

      Desi meritoriu un astfel de efort, dictionarul lui Carasel "exceleaza" prin explicatii naive, excesiv de personale, neactualizate sau, mult mai grav, prin omiterea unor nume de referinta în rândul scriitorilor SF (Fritz Leiber, William Gibson, Kurt Vonegut sau Jack Vance, fara sa mai punem la socoteala si absenta unor scriitori români precum Ovidiu Bufnila). În sens contrar exista si câteva nume încadrate fortat în literatura SF autohtona. Revenind la subiectul pus în discutie, literatura fantasy, Aurel Carasel face o prezentare aproape diletanta, preluând, fara ezitare, opinii expirate si bântuite de lipsa de informatii a anilor '80.

      "Majoritatea teoreticienilor genului o considera (fantezia eroica n.n.) o varianta a operei spatiale, aflata la granita dintre fantastic si SF. Mai este cunoscuta si sub denumirile de science-fantasy si sword and sorcery (spada si magie - cu toate ca înca din anii '80 sf-isti români au adoptat termenul de spada si vrajitorie n.n.)"

      pag.18, Mic dictionar de autori SF, Ed. Vlad & Vlad, Craiova,1996

     

      De fapt "teoreticienii genului" sunt... Florin Manolescu si lucrarea sa "Literatura SF" (Ed. Univers, Bucuresti, 1980) care plaseaza gresit la originea genului odiseea spatiala si confunda subgenul science-fantasy (singurul aflat cu adevarat la granita dintre SF si fantastic) cu heroic fantasy. De altfel, daca Aurel Carasel ar fi consultat fie si numai formal numarul 4 al revistei ORION, ar fi putut constata ca Viorel Pîrligras îl punea la punct cu toata seriozitatea pe Florin Manolescu, din acest punct de vedere:"Nu pot fi de acord decât partial cu definitia lui F. Manolescu, caci fantezia eroica este mai degraba locul de întâlnire al mitului cu imaginatia, si ca argument un exponent al formei vechi a genului - Cântecul nibelungilor- nu poate fi considerat o opera spatiala!" (pag.2, ORION, Nr.4)

     

      Tot din aceeasi fisa de prezentare a fanteziei eroice întocmita de A.Carasel, aflam ca "eroii sunt, precum în basme, fiinte exceptionale, cu puteri supranaturale, indivizi musculosi, mânuind sabii de doi metri si jumatate (!?) lungime, cu aceeasi usurinta cu care utilizam cutitele de bucatarie. Tipul clasic (al eroului n.n.) este reprezentat de Conan Barbarul...". Hilar. Ne întrebam de unde o fi fost preluata aceasta informatie ca toti eroii basmelor si ai literaturii heroic fantasy sunt precum Conan Barbarul al lui Robert Howard? Atunci unde am putea clasifica întreaga creatie a lui Tolkien axata în special pe personaje inteligente care stârnesc mai degraba simpatie si nu admiratie fata de forta sau violenta, fie ele si puse numai în slujba binelui?

      La fel de improprii ni se par si exemplele puse la dispozitie privind elemente si artificii de fond pe care fantezia eroica le utilizeaza în mod frecvent: "Elementele de decor apartin zonei fabulosului, magicului si oniricului (n.n./pâna aici nu este nimic de reprosat dar mai departe...): gnomi, demoni, amulete, pisici negre, spiridusi, cercuri magice, spatii tenebroase, vrajitoare, afriti, incubi (demoni erotici), sticle solomonice, dragoni, glugi fermecate". Se observa un amestec de elemente specifice horror-ului sau thriller-ului de factura gotica cu cele specifice fanteziei eroice, lucru care arata cât se poate de relevant lipsa de informare si de lecturi în domeniu. Cât despre "glugile fermecate", lasam pe altii sa judece.

     

     

      Fantasy - repere generale

     

      Sword and sorcery (Spada si vrajitorie) este considerat în prezent un subgen distinct al literaturii denumita generic fantasy. În mod concret si schematizant acest subgen descrie aventuri, istorisiri si întâmplari care se desfasoara alert într-un mediu dominat de miracol si magie, cel mai adesea într-un trecut imaginar populat de "mânuitori de spada" si fiinte fabuloase. Sword and sorcery are radacini puternice în romanul cavaleresc, epopeea antica sau în formele populare de tipul basmelor si legendelor. Termenul în sine este atribuit scriitorului Fritz LEIBER care l-a impus publicului la începutul anilor '60. De fapt, acest tip de literatura exista cu mult înainte de 1960 dar era cunoscut sub denumiri -mai putin asimilate de cititori si de critica- precum weird fantasy (fantezie stra-nie) sau fantas-tic romance (fantastic ro-mantic).

      Cât îl priveste pe F. Leiber, aplecarea sa catre sword and sorcery se datoreaza în primul rând adeziunii sale ca membru în Liga Hyboriana (un club al fanilor genului, fondat în 1956). Convingerea membrilor ligii era ca initiatorul de drept al genului sword and sorcery este nimeni altul decât Robert E. HOWARD, creatorul personajului CONAN, odata cu aparitia povestirii "Phoenixul de pe spada" scrisa în 1932. Oricum, indiferent daca Howard este sau nu initiatorul genului s&s, cel care a impus agresiv termenul ramâne tot F. Leiber.

     

      Heroic fantasy (Fantezie eroica). Opinia cel mai des întâlnita este ca termenul de fantezie eroica a început sa-l înlocuiasca pe cel de sword and sorcery pe la jumatatea anilor '70. Cei doi termeni au fost utilizati în paralel fara probleme pâna la începutul anilor '90 când strategiile editoriale, din dorinta de a nu agresa cititorul cu o terminologie din ce în ce mai specializata si mai nuantata, au început sa foloseasca termenul general de fantasy. Acest lucru a fost intens comentat si criticat deoarece multi cititori doreau sa aiba un mijloc de îndrumare în alegerea lecturilor. Reprosul este justificat având în vedere ca cei doi termeni luati în discutie, sword and sorcery si heroic fantasy, sunt foarte apropiati dar nu identici în întelesul lor. Fiecare dintre ei definind un anumit mod de abordare literara, nuantat în functie de scriitor, de inovatiile literare utilizate si chiar de politicile editoriale.

      În linii mari se poate spune ca sword and sorcery este mai specializat, în timp ce fantezia eroica permite cuprinderea unei arii fictionale mai întinse. La aceste aspecte se mai adauga o viziune specifica a fiecaruia dintre ele asupra textului literar, ceva mai bine documentat în cazul fanteziei eroice din punct de vedere al arealului mitologic utilizat, al limbajului si modelelor de inspiratie utilizate. Ea se detaseaza oarecum de epicul alert si de dominatia actiunii în detrimentul ideii, specifice pentru sword and sorcery. De asemenea, constructia eroului ca personaj al textul de fantezie eroica este mult mai elaborata, acesta trecând întotdeauna printr-un proces initiatic complex, de la conditia de om simplu la cea de erou si posesor al unor aptitudini iesite din comun, dar si printr-un amplu proces de reconstructie psihologica.

      Desigur ca literatura fantasy nu se rezuma la cele doua subgenuri prezentate anterior. Alti termeni aplicati pentru scrierile corespunzatoare acestui gen, si de regula utilizati de critica sau de strategiile comerciale, sunt: Adult Fantasy, High Fantasy, Epic Fantasy, Quest Fantasy sau Science Fantasy, ultimul intrat deja în limbajul curent al cititorului.

     

     

      Fantezia Eroica - generalitati si nuante

     

      Eroul: reprezinta pilonul de sustinere al textului heroic fantasy. Constructia acestui gen de literatura solicita o focalizare auctoriala a scriitorului asupra eroului si, implicit, personajului principal. Din acest motiv scriitorii genului se concentreaza în special pe caracterul initiatic al eroului. Acesta evolueaza odata cu derularea subiectului, de la conditia simpla la cea miraculoasa (de aici si introducerea alerta a unei succesiuni de întâmplari, fapte, locuri, personaje fabuloase etc.), în asa fel încât cititorul, la rândul sau, capata o initiere paralela cu cea a eroului.

      De asemenea, într-un mod deja profesionalizat, autorii de heroic fantasy apeleaza la un întreg arsenal de artificii si tehnici literare care au rolul tocmai de a-l face partas pe cititor la aventura propusa de subiectul textului.

      În primul rând constructia personajelor se face cu tuse îngrosate, contrastante, care clasifica exclusivist în pozitive si negative personajele textelor heroic fantasy.

      Cum antiteza bine-rau nu lasa loc si nuantelor intermediare, uneori, scriitorii apeleaza si la o alta tehnica întâlnita si la romanul picaresc (de aventuri): personajul colectiv. O mâna de oameni uniti în numele unei cauze comune se pot dovedi a fi adversari de temut în conflictul cu fortele raului. Avantajul personajului colectiv este major din punctul de vedere al credibilitatii. Fiecare dintre membrii grupului prezinta aptitudini diferite si mai rezonabile pentru cititor decât în cazul unui supererou. Astfel cititorul mai are avantajul ca îsi poate alege un model convenabil (daca acceptam ipoteza ca textul literar ofera înainte de toate modele si mai apoi tipologii umane idealizate).

      În oricare dintre variantele utilizate: supererou sau personaj colectiv, trebuie acceptat ca autorul înzestreaza personajele cu însusiri iesite din comun. Calitatile sunt întarite de accesorii si simboluri falice precum armele magice (cel mai adesea spade cu puteri magice).

      Tot ca un suport adus în sprijinul eroului este si conjunctura favorabila. Eroul este la locul si momentul potrivit. Sansa lui este unica si irepetabila.

      La toate cele aratate se mai adauga si alianta cu fortele magice, supranaturale; contrar unor opinii prezentate în prima parte a acestui articol care considera ca însusi eroul este posesor al acestora.

      Decorul: În majoritatea cazurilor, coordonata spatiala este un produs imaginar situat pe Pamânt, pe o planeta îndepartata sau într-o lume paralela. De cele mai multe ori scriitorul alege un spatiu anume în functie de gradul speculativ fictional pe care doreste sa-l utilizeze. Spre exemplu: în mod rational, imaginarea unor fiinte fabuloase complet noi, inventate de scriitor (neîntâlnite în nici un areal mitic) ori descrierea unor structuri sociale care nu se regasesc în istoria umana, îsi vor gasi mai firesc locul într-o lume paralela sau pe o planeta îndepartata.

      La fel de bine, fantezia eroica poate reimagina un trecut îndepartat, poate rescrie, dezvolta si chiar inventa mituri (Lord Dunsany era recunoscut pentru acuratetea cu care completa "pete albe" în arealul mitologic).

      Timpul: Este un element pastrat voit echivoc în cazul textelor heroic fantasy. Uneori se ofera repere fragile precum Atlantida, epoca fierului etc, dar, asa cum se poate deduce din numeroase texte, rolul coordonatei temporale ramâne mai degraba unul secundar si, cumva, coordonata temporala capata aceeasi functie ca în cazul ucroniilor (istoriilor paralele): acela de non-timp, dar care urmareste mai putin efectul realist al conditionalului "ce s-ar fi întâmplat daca...".

      Contraste si conflicte: Fantezia eroica se bazeaza pe contraste puternice care definesc genul în intimitatea sa constructiva. Aceste contraste sunt obligatoriu orientate catre morala pozitiva.

      Placa turnanta a textului heroic fantasy ramâne deja amintitul contrast/conflict bine-rau, cu victoria finala a binelui.

      La fel de bine gasim si contraste de genul: real-suprareal, uman-suprauman, uman-subuman, stiinta-magie etc., care nu neaparat sunt asezate în raporturi conflictuale atâta timp cât ele pot servi moralei pozitive a textului.

      Cele prezentate pâna acum arata ca scrierile heroic fantasy se bazeaza pe un exercitiu imaginativ foarte complex. Acest lucru nu înseamna ca textele genului nu pornesc si de la o serioasa baza documentara, stiintifica si istorica, lucru subliniat de însusi J.R.R.Tolkien: "Fantasy este o activitate umana normala. Ea nu distruge ratiunea si nici macar nu diminueaza apetitul sau perceptia adevarului stiintific. Din contra. Cu cât ratiunea este mai puternica si mai clara, cu atât ea va produce o fantasy mai buna."

     

© Copyright Mircea Cărbunaru
Nu există nici un comentariu  
Comentează articolul  Spune-ţi părerea

    Toate câmpurile sunt obligatorii.
    Comentariul nu poate include link-uri.
    Dacă sunteţi logat, numele şi emailul se autocompletează.
    Comentariile sunt moderate şi vor apărea pe site numai după aprobare.

Nume :
Email (nu va fi afişat) :
Comentariu :


   SFera Online v.3 Final Edition - arte vizuale şi literatură de anticipaţie
      Toate drepturile rezervate. Copyright © 2001 - 2011 SFera Online | © 2011 - 2015 Arhiva SFera Online