evomag.ro
    science-fiction fantasy poezie eseu arte vizuale
Caută :  
Resurse Contact
“Virusul”  -  Experienţă pecuniară  -  Mutare disciplinară  -  Luminile oraşului XIX  -  Nyprus  -  Clocitorul Josh  -  Luminile oraşului IX  -  Dependent TV  -  Caseta pirografiată  -  Corabiile lungi  -  Proces neverbal  -  Necunoscutul intrigant  -  Jocul  -  Canicula  -  Lumină dublă  -  Peştera II  -  Valea însângerată  -  Schimbare de management  -  Castravetele  -  Cine sunteţi?  -  Arătarea  -  Gol  -  Limoniu  -  Follow-Me  -  Luminile oraşului XXV  -  Gânduri  -  Cărăușul  -  ªarpele de aramă (I)  -  Obsesia  -  Drum bun  -  Tranzit  -  Vânătorii de poveşti  -  Jocul Zeilor (II)  -  Program de criză  -  Luminile oraşului XXXI  -  Portiţa  -  Uitarea  -  Povestea gândacilor  -  Călătorie la Muzeul Quale  -  Dumnezeul unei lumi mărunte  -  Paradox  -  Legendele Căutării (II)  -  Pulbere de stele  -  Ancheta  -  Nouăsprezece zile (II)  -  Bătălia pentru supravieţuire  -  Drumul spre  -  Toate celelalte popoare  -  Paznicul grădinii de piatră  -  Geneza


Misiunea scriitorului de SF

Misiunea scriitorului de SF
  Dan Marius
Mission of the SciFi writer
Hoţul de timp
Reactorul
Novicele
Felix II
varianta print

Dan Marius



Publicat Marţi, 11 Martie 2003, ora 10:05

       Nu cred ca misiunea scriitorului la început de mileniu s-a schimbat prea mult fata de misiunea pe care a avut-o de la începutul timpului încoace (de cînd primele sunete articulate au început sa circule printre primele creaturi bipede cu darul vorbirii, din momentele în care acesti primi oameni au început sa deseneze cu degetul prin nisipul fierbinte al desertului african): acea de a aduce o oaza de noutate si de încîntare în vietile noastre amarîte ale muritorilor de rînd. Spun "ale noastre" pentru ca fiecare scriitor este înainte de toate un cititor, a fost cititor pe masura dezvoltarii sale la un nivel suficient de superior pentru a-si permite sa scrie si a ramas un cititor pentru a putea sa scrie bine.

      Pentru a putea întelege misiunea scriitorului de SF trebuie mai întîi înteles genul aparte de literatura cu care acesta are de-a face si factura mai speciala de oameni care vor sa aiba de-a face cu ea. Se spune ca stiinta si religia se completeaza reciproc pentru ca stiinta aduce dovezi pentru a explica fenomenele repetitive (acele fenomene care pot fi repetate în interiorul unui laborator si nu numai) din natura înconjuratoare (natura întregului cosmos) iar religia încearca sa descrie într-un mod ce se încearca sa fie cît mai clar si complet acele fenomene si lucruri care la ora actuala îi sunt inaccesibile stiintei. Din acest punct de vedere natura unui scriitor SF este bivalenta pentru ca se foloseste de ambele tipuri de notiuni (ale stiintei si ale religiei) pentru a crea ceva la care nimeni nu s-a gîndit pîna în acel moment (sau s-a gîndit prea putin). Misiunea atemporala al scriitorului de SF este de a crea universuri noi înauntrul sau în afara universului care îl înconjoara (si pe care noi îl numim lume, realitate) în care încerca sa raspunda la toate aceste întrebari fundamentale ale stiintei si religiei în modul sau personal (si care probabil nu apartine vreunui curent religios-stiintific existent) dar mai ales sa puna întrebari noi.

      O întrebare bine alcatuita poate valora mai mult decît majoritatea raspunsurilor sosite pe adresa ei, poate chiar de aceea marile întrebari ale conditiei umane care au fost preocuparea filozofilor de secole întregi sunt înca la fel de proaspete ca atunci cînd au fost puse prima data.

      Revenind la cosmos putem spune ca locul omului în univers trece prin stiinta pentru a ajunge la religie si se întoarce la conditia umana. Scriitorul SF are capacitatea de a urmari evolutia acestui triunghi echilateral atît din interior cît si din ansamblu sau chiar din afara (din perspectiva unei specii extraterestre), de aceea unul dintre rolurile sale principale este de a atrage atentia asupra posibilelor " inevitabilelor de fapt " probleme. Acum, în prag de razboi, acest lucru este cu atît mai important cu cît razboaiele au devenit tot mai distrugatoare odata cu progresul stiintei iar Omenirea se afla într-un punct de rascruce în care se poate autodistruge sau porni pe drumul lor catre Stele.

      Rolul de deschizator de drumuri este esential din perspectiva unui scriitor SF în primul rînd pentru ca trebuie sa fii un intelectual pentru a te preocupa literatura si stiinta într-un mod activ, mai ales ca nu orice intelectual este consumator de SF. Acest lucru se datoreaza în primul rînd faptului ca nu orice persoana este capabila sa treaca peste barierele civilizatiei care l-a inserat în modul său de gîndire - bariere existente în toate civilizatiile umane, multe dintre ele invizibile la prima vedere chiar si pentru un ochi format. Pot spune fara sa gresesc prea mult ca SF-ul este singurul gen literar existent care îmbina stiintele si literatura într-o singura notiune superioara partilor componente. Pe de alta parte lucrurile la care se gîndeste o asemenea persoana (un scriitor SF) pot avea o influenta practica foarte puternica în realitatea înconjuratoare, un exemplu foarte bun este Arthur C. Clarke si satelitii artificiali ce orbiteaza în jurul Terrei - un lucru pe care îl consideram de la sine înteles în zilele noastre dar care ar fi dat fiori de uimire oricarei persoane traitoare acum 50 sau 100 de ani.

      Rolul de pastrator a normalitatii este de asemenea foarte important pentru un scriitor SF în primul rînd pentru ca este cel care are cea mai mare nevoie de asa ceva: normalitatea este o ancora care îl împiedica sa se piarda pe sine însasi în perioada pe care o petrece într-un univers strain, chiar daca el este cel care-l creeaza. Ideea de normalitate mai este necesara pentru ca prin contrastul pe care îl aduce în prim planul cititorilor sai sa îi faca sa observe greselile si ceea ce este rau în lumea în care cu totii traim.

      Rolul de pastrator a anormalitatii (interesanta formulare, nu?) este ceva prin care un scriitor SF iese în evidenta fata de oamenii considerati normali. Terapia de soc a ideilor noi, dar mai ales lucrarile bune (adica modul în care sunt puse acele idei noi pe hîrtie) este lucrul de care au nevoie toti oamenii pentru a iesi din letargia si inertia specifica si inevitabile unui anume (oricare) mod de gîndire.

      Am fost întrebat care este rolul unui scriitor în noul mileniu si s-a dovedit a fi una dintre cele mai grele întrebari cu care am avut de-a face. Într-o lume care este într-o continua miscare si a carei prioritati par a se schimba de pe o zi pe alta este greu de trasat un drum clar spre viitorul perfect. Un lucru este totusi sigur: nu traim în lumea perfecta. Datoria fiecarei persoane este de a lupta pentru a-si crea propriul viitor asa cum crede de cuviinta, rolul fiecarui scriitor SF este de a cauta sa îsi imagineze cum va arata viitorul acestei lumi în ansamblu si de a lupta pentru a atinge formula lumii perfecte. Este mai presus decît politicieni chiar si pentru motiv pentru ca nu cere nici un fel de glorie pentru el, gloria fiind doar o recunoastere a capacitatilor sale. A fi scriitor nu este o optiune, este un mod de viata. A fi un deschizator de drumuri nu este un mod de viata, este o necesitate. A încerca mereu sa fii mai bun nu este o ambitie, este o stare de fapt.

     

© Copyright Dan Marius
Comentarii (1)  
adelina
Miercuri, 14 Septembrie 2011, ora 08:29

super eseu

Comentează articolul  Spune-ţi părerea

    Toate câmpurile sunt obligatorii.
    Comentariul nu poate include link-uri.
    Dacă sunteţi logat, numele şi emailul se autocompletează.
    Comentariile sunt moderate şi vor apărea pe site numai după aprobare.

Nume :
Email (nu va fi afişat) :
Comentariu :


   SFera Online v.3 Final Edition - arte vizuale şi literatură de anticipaţie
      Toate drepturile rezervate. Copyright © 2001 - 2011 SFera Online | © 2011 - 2015 Arhiva SFera Online