evomag.ro
    science-fiction fantasy poezie eseu arte vizuale
Caută :  
Resurse Contact
Cel care nu mai e  -  ªahul de duminică  -  Destin  -  Istoria spirilor de la începuturi până la trecerea munţilor  -  Jocul Zeilor (IV)  -  Al nouălea iad  -  Fragmentalism  -  Experienţa însoţeşte sensul ascuns al misiunii noastre  -  Plasa pe jăratic  -  De acum şi până-n noapte  -  Luminile oraşului XI  -  Noapte bună, Andrei  -  Luminile oraşului  -  Limoniu  -  O Poveste (?) modernă  -  Colecţionarul de îngeri  -  Un viol ratat (Din neant)  -  Povestea trenului  -  Conştiinţa lui Uezen  -  Masa de duminică  -  Valea însângerată  -  Satiră robotică  -  Taxi  -  Peştera I  -  The Alien Revolution  -  Pendulul municipal. "La dolce vita"  -  Liniştea  -  Aventurile Poetului Rătăcitor : (II) Poetul Soarelui  -  Meduza (III)  -  Mamal - Despărţirea  -  Nouăsprezece zile (I)  -  Luminile oraşului X  -  Mr. Loverman  -  Poveste de mahala III : Foamea!  -  Pastel  -  Metastază  -  Ultima ispitire a sfântului Anton  -  Macii  -  Solilocviu  -  Visătorul  -  Spiritul este liber şi insurgent  -  Luminile oraşului 2 (III)  -  Poveste de mahala IV : A înnebunit lupul!  -  Atalia  -  Zori  -  Meduza (VIII)  -  O viaţă fără început şi fără sfârşit  -  Coşmar  -  Eu, Singularul Absolut  -  Partida de bridge


Conştiinţa morala - sens şi dimensiuni axiologice

partea I

Anda Moculescu



Publicat Duminică, 12 Februarie 2006, ora 14:06

      Este probabil momentul sa admitem faptul ca Romania se confrunta de o perioada destul de lunga de vreme cu o situatie marcata de tensiuni si incertitudini care, la limita, conduc spre conturarea unei stari de criza antrenind diferitele subsisteme si niveluri de organizare, de la cadrul politic si socio-economic pina la aspectele culturale.

      Aceste dezechilibre sunt resimtite dramatic- dupa cum era si de asteptat- in sfera constiintei colective deoarece reprezentarile sociale, atitudinile, aspiratiile si idealurile colective, intregul sistem normativ si valoric al societatii romanesti contemporane traverseaza o etapa de transformare mai lenta sau mai brusca, impusa de necesitatea adaptarii la noile conditii din plan intern si international. Astfel, constiinta morala- ca forma a constiintei sociale- inregistreaza la rindul ei o dinamica mai mult sau mai putin spectaculoasa in timp ce reperele valorice si normative consacrate isi dovedesc din plin ineficienta. Se poate decela o stare de dezorientare si chiar un conflict de ordin axiologic, ambele manifestate prin sentimente de insecuritate, anxietate si stress la nivel personal si interpersonal.

      Evidentiem doua directii principale de analiza- prima urmareste socializarea in spiritul moralei traditionale, socializare efectuata mai ales de trei institutii: familia, scoala si biserica. Desigur, in cazul familiei intervin particularitati ale procesului respectiv determinate de tipul de familie (organizata, dezorganizata, aparent organizata, legitima sau concubinaj, s.a.) precum si de alte influente psiho-sociale legate de caracteristicile personalitatii membrilor familiei, de statusul lor social, etc. A doua coordonata analitica presupune studierea tendintelor reformiste din zona constituirii constiintei morale. Socializarea in acest sens are loc cu precadere in spatiul social largit, in anturaje, grupuri socio-profesionale, grupuri de prieteni, grupuri generationale, precum si prin mass-media. Atunci cind ambele sensuri de socializare se intersecteaza la nivelul individului " si chiar la nivelul grupurilor- apare o stare de disonanta afectivo-cognitiva ce trebuie rezolvata prin adoptarea unei decizii privind orientarea spre o anumita directie de dezvoltare. Desigur, este vorba despre o alegere insa optiunea individului sau a grupului nu se realizeaza independent ci este mai degraba rezultanta presiunilor sociale si psihice, interne si externe.

      Familia ca prima instanta de socializare - grup primar- detine o responsabilitate foarte importanta in formarea constiintei morale a descendentilor. Stilul educational parental, distributia autoritatii si a rolurilor in familie sunt factori de care trebuie sa se tina cont in evaluarea si predictia sensului evolutiv al conduitei morale a copiilor, adolescentilor si a tinerilor. O ipoteza comuna privind conduitele deviante este aceea ca tinerii proveniti din familii cu statut social scazut prezinta tendinte de devianta morala intr-o proportie mai crescuta decit tinerii din familiile cu status inalt. Explicatia consta in diferenta de acces la mijloacele necesare atingerii scopurilor considerate dezirabile de catre societate. Cu cit familia ofera un suport economic si social mai puternic cu atit descendentii dispun de o paleta mai larga de metode si mijloace de cucerire a unor pozitii sociale si socio-profesionale mai inalte, contributia calitatilor individuale fiind mult mai putin evidenta. Conform lui Robert Merton, acceptarea scopurilor culturale considerate legitime de respectiva societate "cu mentiunea ca spectrul valorilor sociale dezirabile variaza in functie de tipul de societate, in spatiu si timp- insotita de respingerea mijloacelor legitimate social conduce la conduite deviante de adaptare prin inovatie. Nu poate fi neglijata insa inegalitatea sanselor de acces la mijloacele institutionale astfel incit responsabilitatea morala a individului scade intr-o anumita masura, alegerile sale fiind limitate in mod obiectiv de oportunitatile furnizate de pozitia sa sociala.

      Coruptia morala privita nu doar ca o incalcare voluntara, constienta a normelor morale ci si ca o atitudine de incurajare si stimulare a conduitelor imorale ale celorlalti- fie ca este vorba de persoane din anturaj, colegi, prieteni, rude, subalterni,etc. fie ca ne referim la furnizarea de modele morale necorespunzatoare tinerei generatii, de exemplu!- se coreleaza cu declinul unor valori precum cinstea, adevarul, corectitudinea iar in plan general, cu redefinirea notiunilor de bine si rau. Chiar in spatiul restrins al familiei poate exista o situatie de socializare negativa datorita identificarii descendentilor cu modele parentale nesatisfacatoare in raport cu morala sociala. Binele si raul inceteaza in acest caz sa se mai incadreze in definitiile acceptate de societate devenind notiuni interpretabile prin prisma nevoilor familiei respective si totodata prin prisma raporturilor de putere din familie.

      Probleme de acest gen apar insa nu numai in grupurile de delincventi ci si in familiile unde se cultiva morala traditionala caracterizata de obicei prin dominatia paterna. Un exemplu frecvent si totusi rareori recunoscut: parintii sau mai exact partenerul dominant (tatal) considera ca nu pot gresi niciodata iar daca un copil sau partenerul dominat indrazneste sa observe la ei vreo eroare rezultatul este pedepsirea "indraznetului" nicidecum admiterea vinei semnalate. In aceste conditii copilul (persoana dependenta) fie se considera "vinovat" pe sine de a fi judecat perfectiunea intruchipata de modelul parental "multi copii se autoblameaza sau sunt obisnuiti sa fie blamati pentru greselile parintilor devenind chiar "tapul ispasitor" al familiei- fie ajunge la o concluzie de tipul: "cel mai puternic are intotdeauna dreptate". In ambele cazuri formarea personalitatii descendentilor si a constiintei morale in special sufera de pe urma acestui conflict care este in realitate un conflict de autoritate, un conflict de prestigiu mascat.

      Enuntam mai sus o ipoteza privind corelatia dintre statusul familiei si gradul de devianta sociala a copiilor si tinerilor. Insa acest adevar general acceptat ar trebui amendat, consideram, din perspectiva suportului moral si educational pe care il ofera in mod obiectiv familia respectiva minorului. Experienta sociala a dovedit ca nu este suficient ca familia sa ii acorde copilului, tinarului un sprijin de ordin material, economic si social. O importanta decisiva in orientarea normativa si valorica a descendentilor fie in sensul dezvoltarii unei constiinte morale sanatoase si a unor conduite sociale dezirabile fie in sens contrar o detine factorul moral si afectiv-educational. Astfel, privarea membrilor familiei atit de afectiune cit si de anumite repere morale autentice precum si instituirea unui sistem de pedepse abuzive si recompense acordate aleator, dupa cheful si dispozitia "sefului" familiei (sau chiar al ambilor parinti) dezorganizeaza viata de familie creind un climat instabil, uneori periculos pentru integritatea fizica si psihica a membrilor sai nu doar pentru conduita lor morala. Nu rareori se ajunge la o criza de identitate in care tinarul- desi dispunind de resurse materiale considerabile- isi cauta implinirea personalitatii pe cai nedorite, in anturaje dubioase dar care ii asigura o relativa "confirmare" a valorii sale personale, evadind dintr-un mediu familial perceput ca nedrept si ostil.

     

© Copyright Anda Moculescu
Comentarii (1)  
horvath marius
Duminică, 11 Martie 2007, ora 12:20

Orice intrebare (Fragen) este o cautare (Suchen).Toate astea in sensul Heideggerian al cuvintelor,autor pe care l-am si citat de altfel.Intrebarea trebuie sa mearga la esenta,fiindca acolo este si raspunsul,descoperirea acestuia fiind scopul intrebarii.Deci,pentru a discuta despre Constiinta la romani si in Romania,trebuie definita aceasta notiune fiecaruia din cele 23 de milioane,iar apoi ca un al doilea pas,trebuie implementata in cerebelul personal sau colectiv al indivizilor care constituie societatea.
Altfel,orice stradanie de iluminare este inutila...

Comentează articolul  Spune-ţi părerea

    Toate câmpurile sunt obligatorii.
    Comentariul nu poate include link-uri.
    Dacă sunteţi logat, numele şi emailul se autocompletează.
    Comentariile sunt moderate şi vor apărea pe site numai după aprobare.

Nume :
Email (nu va fi afişat) :
Comentariu :


   SFera Online v.3 Final Edition - arte vizuale şi literatură de anticipaţie
      Toate drepturile rezervate. Copyright © 2001 - 2011 SFera Online | © 2011 - 2015 Arhiva SFera Online