evomag.ro
    science-fiction fantasy poezie eseu arte vizuale
Caută :  
Resurse Contact
Luminile oraşului XI  -  Mergem acasă  -  Upgrade "Beyond 363000"  -  Circ  -  Lumină dublă  -  Povestea ţării Nucalanoi  -  Ultima frunză  -  Duel în Lumea Visurilor  -  Robotul  -  Re-insecţie  -  Fragmente de... viaţă  -  Cerc la persoana întâi  -  De profundis  -  Himera  -  Luminile oraşului XXIII  -  Cu preţul morţii  -  Ignis  -  Novo Homo Sapiens  -  De aici, de sus...  -  Ultima eclipsă (II)  -  O faptă eroică fără de ecou  -  Ultimul Paradis  -  Camera de la capătul holului  -  Fugind pe cerc  -  Frumuseţea numărului unsprezece  -  Secretul  -  Întunericul vieţii  -  Eu sunt viu, voi sunteţi morţi !  -  Alfa şi Omega  -  Luminile oraşului XIV  -  2 fast 4 you  -  Corespondenţă literară  -  Veşnic orizont  -  Luminile oraşului XXIX  -  Decablat  -  Creatorul  -  Labirintul de gheaţă  -  Ankirah  -  Destin  -  În tren  -  Liber arbitru  -  O nouă zi  -  Moştenire de familie  -  Ulysse şi Hector  -  Plasa pe jăratic  -  Peştele albastru  -  Satiră robotică  -  Orb  -  Bumerangul lui Zeeler  -  Marea Neagră. Iulie


Bodaproste

Bodaproste
  Ana Veronica Mircea
The Hell
Coincidence
Behind the scenes
Dear God!
Ucid
varianta print

Ana Veronica Mircea



Publicat Miercuri, 3 Noiembrie 2004, ora 21:00

      M-am uitat lung la balaurul cu cojoc mitos.
      - Mi-e frig, mi-a spus.
      I-am întins o para.
      - Cumpara-ti foc!
      - Bodapros...! a dat sa zica. Dar i-am astupat gura. Cu mâna mea stânga.
      - Nt! Vreau ALTCEVA, nu bodaproste!
      S-a strâmbat.
      - Esti fraier! Da' vino cu mine!
      Nu eram fraier. La ce e bun un bodaproste?!
      Ne-am dus la taraba ghebosului. Balaurul i-a întins paraua.
      - Foc! a cerut.
      Ghebosul i-a pus mâna pe inima.
      El a zâmbit. Si i s-au rumenit solzii.
      - Asa da! a spus.
      Si din nara dreapta i-a tâsnit o flacara.
      Pe urma si-a scos cojocul si mi l-a dat mie.
      - Asta nu mai îmi trebuie. Asta e ALTCEVA. E pentru tine.
      L-am luat cu ciuda. Nici mie nu-mi trebuia. Dar era ALTCEVA. Îl cerusem.
      Am plecat suparat.
      Si m-am uitat lung la uriasul cu cearcane.
      - Sunt istovit, mi-a spus.
      I-am întins o para.
      - Cumpara-ti putere!
      - Bodapros...! a dat sa zica. Dar i-am astupat gura. Cu mâna mea dreapta.
      Cu stânga tineam cojocul.
      - Nt! Vreau ALTCEVA, nu bodaproste!
      A ridicat din umeri.
      - Esti prost. Da' vino cu mine!
      Nu eram prost. Doar n-avea cum sa-mi dea cearcanele!
      Ne-am dus la taraba ghebosului. Uriasul i-a întins paraua.
      - Putere! a cerut.
      Ghebosul i-a pus mâna pe inima.
      El a zâmbit. Si i s-au limpezit ochii.
      - Asa da! a spus.
      Si a smuls trei scânduri din taraba ghebosului. Le-a strâmbat si mi le-a dat mie.
      - Astea sunt ALTCEVA. Sunt pentru tine.
      Le-am luat cu ciuda. Nu-mi trebuiau. Dar erau ALTCEVA. Le cerusem.
      - Hotule! a strigat ghebosul.
      La urias a strigat. Dar ala i-a aratat pumnul.
      - El e hotu'! a strigat ghebosul.
      Si m-a aratat pe mine.
      - Platesc! am spus eu.
      Si i-am dat cojocul.
      Ghebosul l-a luat. Iar balaurul care cumparase foc a început sa râda.
      Pe urma a stranutat înspre scânduri si toate s-au facut scrum.
      Si mi-a fost ciuda.
      Am plecat suparat.
      Si m-am uitat lung la vrajitoarea cu ochi rosii.
      - Sunt rea, mi-a spus.
      I-am întins o para.
      - Cumpara-ti bunatate!
      - Bodapros...! a dat sa zica. Dar i-am astupat gura. Cu amândoua mâinile.
      - Nt! Vreau ALTCEVA, nu bodaproste!
      Si-a scuipat în sân.
      - Esti nebun. Da' vino cu mine!
      Nu eram nebun. O tineam pe-a mea. Atât.
      Ne-am dus la taraba ghebosului. Vrajitoarea i-a întins paraua.
      - Bunatate! a cerut.
      Ghebosul i-a pus mâna pe inima.
      Ea a zâmbit. Printre lacrimi. Din ochii ei albastri.
      - Asa da! a spus.
      Si si-a sters lacrimile. Si i-au ramas în mâini margaritare.
      Si mi le-a dat mie.
      - Astea sunt ALTCEVA. Sunt pentru tine.
      Le-am luat. Erau ALTCEVA. M-am bucurat ca le capatasem..
      Dar uriasul care cumparase putere mi le-a strâns între degete.
      S-au sfarâmat toate. Si pulberea mi-a cazut în palme.
      Era stravezie. Si mi-a fost ciuda ca numai cu ea ramasesem.
      Am plecat suparat.
      Si m-am uitat lung la omul cu obraji supti.
      - Mi-e foame, mi-a spus.
      I-am dat o para.
      - Cumpara-ti pâine!
      Pe urma mi-am privit palmele.
      Când scosesem paraua pierdusem pulberea stravezie!
      Si n-am apucat sa astup gura omului. Si el a apucat sa zica:
      - Bodaproste!
      Si am plecat cu mâinile goale.
      Si nu mi-a fost ciuda.
      Aveam sufletul plin... De margaritare!
     

© Copyright Ana Veronica Mircea
Nu există nici un comentariu  
Comentează articolul  Spune-ţi părerea

    Toate câmpurile sunt obligatorii.
    Comentariul nu poate include link-uri.
    Dacă sunteţi logat, numele şi emailul se autocompletează.
    Comentariile sunt moderate şi vor apărea pe site numai după aprobare.

Nume :
Email (nu va fi afişat) :
Comentariu :


   SFera Online v.3 Final Edition - arte vizuale şi literatură de anticipaţie
      Toate drepturile rezervate. Copyright © 2001 - 2011 SFera Online | © 2011 - 2015 Arhiva SFera Online