evomag.ro
    science-fiction fantasy poezie eseu arte vizuale
Caută :  
Resurse Contact
Povestea unui suflet  -  Natură moartă, cu portret  -  Decablat  -  Dansând pe sârmă  -  Ultimul Paradis  -  Destin  -  Elixirul vieţii  -  Luminile oraşului 2 (I)  -  Casa nebunilor  -  Luminile oraşului XXXI  -  Children of mine  -  A Doua Epocă Întunecată  -  Criminali Umanitari  -  Descoperirea  -  Muza  -  Luminile oraşului 2 (II)  -  El cu durerile şi greşelile lor  -  Pojghiţa subţire a conştiinţei  -  O poveste de Crăciun  -  Strada inocenţilor  -  Luminile oraşului XVII  -  Perdeaua lui Simon  -  Exterminatorul  -  Anul 10000  -  Lacrimi de stea  -  Pierduţi în ceaţă  -  Luminile oraşului VII  -  Aventurile Poetului Rătăcitor : (II) Poetul Soarelui  -  Meduza (III)  -  De profundis  -  Luminile oraşului IX  -  Aniversarea  -  Muzica  -  Metastază  -  Nopţi albe, zile negre  -  De aici, de sus...  -  Vatmanul - Reacţiile, Epilog  -  Nu deschideţi uşa  -  Apariţie editorială: Victoriţa Duţu - "Ilinca"  -  Hora Ielelor, Pensiune  -  Macii  -  Big Bang Boo  -  Cinci personaje în căutarea unor măşti vesele  -  Taina norilor  -  Luminile oraşului XIX  -  Partida de bridge  -  Ambiguitate clinică  -  Trenul  -  Scrisoarea  -  Cadoul


Aventurile Poetului Rătăcitor : (I) Prinţul Canalelor

Aventurile Poetului Rătăcitor : (I) Prinţul Canalelor
  Emma Brad
Am văzut pământul făcut ghem
Al doişpelea ceas
Nimic mai fals, nimic mai adevărat
ªtii
Poezie cu parfum de naftalină
varianta print

Emma Brad



Publicat Duminică, 3 Iulie 2005, ora 18:40

      Este asa micut si slabut, imi zic privind copilul cu aere de barbat ce încearca sa impresioneze.
      Îsi baga mâinile în buzunarul pantalonilor si, privindu-ma serios, zise:
      - Ce sa-ti spun! Esti doar o balena si înca una handicapata si muritoare de foame.
      - Vezi, zic eu fixându-l cu privirea. Acum stiu si de ce te iubesc.
      E doar un copil rasfatat caruia îi place sa fie tot timpul în centrul atentiei, chiar daca asta îl face sa fie ridicol. E un tip inteligent, putin trecut de 20 de ani pe care soarta l-a aruncat în mijlocul junglei secolului XXI. Are o slabiciune pentru propria lui inteligenta si nu scapa nici un prilej de a demonstra cât e el de întelept.
     
      Îsi aprinse tigara, urmarind cu privirea nemiscata soarele ce disparea în spatele zgârie-norilor citadini.
      Ochii, cu licarul ironic-amuzant, aveau o culoare frumoasa.
      Dr. E. strânse zeflemitor din buze.
      Era dezamagit ca ziua se sfârsise atât de repede. Îsi întoarse privirile spre mine si zise pe un ton întepat:
      - Ce te uiti asa?
      Zâmbetul lui mefistofelic începuse sa ma streseze.
      Îndârjit, îsi împreuna sprâncenele si tonul vocii capata autoritate. Acest lucru era si mai stresant.
      Îl ascultam depanând povesti. Îi placea sa vorbeasca în rime si pot spune ca se descurca binisor. Pacat însa ca uneori lasa impresia unui dezechilibrat mintal. Sau poate era doar complexat de stilul de viata pe care era nevoit sa-l duca. Acesta era si motivul pentru care îl acceptam în preajma mea, desi uneori era de-a dreptul insuportabil.
      Acum spunea ceva despre luptatorii japonezi si despre onoarea samurailor. Nu întelegeam foarte bine daca vorbea despre sinucidere prin harachiri, asa cum se obisnuia, sau daca facea o aluzie subtila la intelect.
      Când a terminat, îsi sterse obrazul spalat de o lacrima cu manseta camasii.
      Era târziu.
      Noaptea îsi intra în drepturi, iar pe trotuare nu mai eram decât noi.
      Ochii i se aprinsera a speranta. Tacu o clipa cazut pe gânduri.
      - Te-am dat gata, nu-i asa? ma întreba privindu-ma insistent. Sunt cel mai bun, iar tu stii.
      Am clatinat afirmativ din cap, zâmbindu-i. Nu vroiam sa-l vad trist. Era pacat.
      Îmi zâmbi si el. Parea multumit.
      Apoi se întoarse brusc, îndepartându-se fara a-si lua ramas bun.
      Îl priveam cum se îndeparta, cu mâinile în buzunare, fluierând în ritmul ultimului hit al lui Guta.
      Apoi se opri, aplecându-se si ridicând capacul canalului de pe strada pe care locuiam. Începu sa coboare încet, fara sa se grabeasca, pâna disparu de tot.

© Copyright Emma Brad
Nu există nici un comentariu  
Comentează articolul  Spune-ţi părerea

    Toate câmpurile sunt obligatorii.
    Comentariul nu poate include link-uri.
    Dacă sunteţi logat, numele şi emailul se autocompletează.
    Comentariile sunt moderate şi vor apărea pe site numai după aprobare.

Nume :
Email (nu va fi afişat) :
Comentariu :


   SFera Online v.3 Final Edition - arte vizuale şi literatură de anticipaţie
      Toate drepturile rezervate. Copyright © 2001 - 2011 SFera Online | © 2011 - 2015 Arhiva SFera Online