|
|
Diferenţă de caracter
| Diferenţă de caracter |
|
|
|
|
|
Publicat Sâmbătă, 4 Martie 2006, ora 21:46
Ea trecea usor
ca printr-un perete de sticla,
fara sa lase vreo urma
deasupra sau dedesubt,
nimeni nu-i simtea respiratia,
nu-i putea descifra
sensurile trecerii
dintr-o lume intr-alta,
de la sfirsit catre inceput.
El, in schimb,
avea o sensibilitate aparte
pentru numerele 114, 253 si 105,
poate un pic si pentru numarul 57
"desi 57 a fost tare demult"
o experienta teribila, vasta,
mai vasta decit un parc de autobuze,
cu tot cu liniile expres,
plus comunele din imprejurimi;
oricum, el socotea
toate distantele in centimetri
asa ca ar fi putut face urgent
inconjurul lumii
si inca ii ramineau
doi centimetri surplus.
© Copyright Anda Moculescu
Comentarii (2) |
|
ela25
Marţi, 27 Martie 2007, ora 02:40
horvath cred ca te-ai ratacit in labirint, nu mai gasesti poarta spre libertate... stagnezi in delir si insatisfactie, mintea ta complica lucrurile in loc sa le structureze.............cat suflet ai tu ca sa poti vedea lucrurile in profunzime?
|
|
|
|
horvath marius
Duminică, 11 Martie 2007, ora 12:29
Cred ca folosirea metroului pentru transportul in comun este recomandabila celor care sufera de claustrofobie.
Pe de alta parte,trebuie verificata etuva lirica.Poate are o scurgere pe undeva.Autoflagelarea nu are sens,iar apologia Nimicului s-a epuizat cu Rimbaud,Mallarme,...etc...
Un tratament cu infuzii de ceaiuri poetice,este necesar pentru continuarea activitatii in orizontul imediat al unei spiritualitati insuficiente,sau poate aflata intr-o temporara stagnare.
Ca sa poti combina,trebuie sa fii vazut mult.Iar ca sa vezi mult,trebuie sa circuli cu ochii sufletului deschisi...
Altfel,totul e ratacire intr-un labirint al Ignorantei si Iluziilor....
....
|
|
|
|
|
Comentează articolul
|
Spune-ţi părerea
|
|
|
Toate câmpurile sunt obligatorii. Comentariul nu poate include link-uri. Dacă sunteţi logat, numele şi emailul se autocompletează. Comentariile sunt moderate şi vor apărea pe site numai după aprobare.
|
|
|
|
|
|
|